Danemarca va avea alegeri parlamentare anticipate pe 24 martie. Actualul prim-ministru, care a sfidat SUA, considerat favorit

Danemarca va organiza alegeri parlamentare la 24 martie, a anunţat joi prim-ministrul Mette Frederiksen, care încearcă astfel să profite de creşterea popularităţii datorită poziţiei sale de sfidare a presiunilor SUA de a prelua Groenlanda, relatează Reuters.

Mette Frederiksen a petrecut ultimele luni mobilizând liderii europeni împotriva interesului reînnoit al preşedintelui Donald Trump de a anexa insula arctică, un efort care, potrivit sondajelor de opinie, i-a sporit popularitatea după nemulţumirea publică faţă de creşterea costurilor de trai şi faţă de presiunile asupra serviciilor sociale, scrie News.

„Acestea vor fi alegeri decisive, deoarece în următorii patru ani noi, danezii şi europenii, va trebui să ne descurcăm singuri. Trebuie să ne definim relaţia cu Statele Unite şi trebuie să ne reînarmăm pentru a asigura pacea pe continentul nostru”, a declarat Frederiksen.

„Trebuie să rămânem uniţi în Europa şi trebuie să asigurăm viitorul Commonwealth-ului danez”, a spus ea, referindu-se la Regatul Danemarcei, care cuprinde Danemarca, Groenlanda şi Insulele Feroe.

Criza din Groenlanda a sporit şi mai mult vizibilitatea lui Frederiksen pe scena internaţională, unde deja atrăsese atenţia prin reacţia sa rapidă în gestionarea pandemiei de COVID-19 în Danemarca şi prin obţinerea sprijinului european pentru Ucraina. La un moment dat, era luată serios în calcul pentru a ajunge la şefia NATO.

Alegerile anticipate vor testa dacă alegătorii îi vor recompensa leadershipul internaţional şi apărarea suveranităţii daneze sau dacă vor pedepsi guvernul ei pentru ceea ce criticii consideră a fi o neglijare a problemelor interne.

Actualul guvern al Danemarcei este o coaliţie neobişnuită, formată din social-democraţii lui Frederiksen, Partidul Liberal de centru-dreapta condus de ministrul apărării Troels Lund Poulsen şi Moderaţii, conduşi de Lars Lokke Rasmussen, ministrul de externe care a ocupat de două ori funcţia de prim-ministru.

Creată în 2022 ca guvern de criză, coaliţia riscă să-şi piardă majoritatea, potrivit sondajelor de opinie, pe măsură ce partidele se repoziţionează pe linii mai tradiţionale de stânga-dreapta.