Curtea Europeană de Justiţie a decis că migranţii care traversează ilegal frontierele europene nu pot fi arestaţi
0Magistraţii Curţii Europene de Justiţie (CEJ) au decis marţi că migranţii care intră ilegal pe teritoriul unui stat din zona Schengen nu pot fi plasaţi în detenţie de autorităţile naţionale pentru traversarea graniţei. Importanta decizie luată de CEJ a fost declanşată de arestarea unei migrante de către autorităţile franceze, după ce femeia a folosit documente belgiene falsificate, scrie BBC.
Însă, migranţii care locuiesc ilegal pe teritoriul unui stat european ar trebuie să fie repatriaţi în ţara lor de origine, protrivit Directivei Europene de Returnare.
Deicizia magistraţilor CEJ se aplică pentru migranţii care au traversat ilegal graniţele zonei Schengen. Între timp, analiştii susţin că hotărârea magistraţilor îi va înfuria pe eurosceptici şi pe politicienii anti-imigraţionişti.
Procesul a pornit de la experienţa trăită de o migrantă originară din Ghana, care a fost arestată de autorităţile franceze la intrarea în Tunelul Canalului Mânecii, pentru că folosea documente belgiene falsificate.
Selina Affum a fost plasată în custodia poliţiei şi acuzată că a traversat în mod ilegal frontiera franceză. În schimb, migranta a reclamat că detenţia sa este ilegală, iar autorităţile franceze ar fi trebuit să aplice Directiva Europeană de Returnare.
Potrivit directivei, migranţii ilegali au la dispoziţie 30 de zile pentru a părăsi în mod voluntar teritoriul ţării. După expirarea perioadei, autorităţile pot să acţioneze, însă nu au voie să folosească forţă execesivă sau să pună viaţa unei persoane în pericol.
”Directiva de Returnare previne ca un migrant non-european să fie supus procedurii de detenţie doar pentru că a traversat o graniţă internă a zonei Schengen în mod ilegal. Acesta este cazul şi când este interceptat un migrant ce părăseşte zona”, se arată în decizia CEJ.
Decizia nu se va aplica pentru Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca.
De asemenea, magistraţii au precizat că migranţii pot fi reţinuţi în custodie până la 18 luni, dacă există un risc ca returnarea lor să fie compromisă.
Doi migranţi au cerut justiţiei europene anularea acordului UE-Turcia
Doi migranţi au depus în luna aprilie la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene două recursuri în vederea anulării acordului încheiat între UE şi Turcia, a informat marţi o sursă judiciară, relatează AFP, preluată de agerpres.ro.
„Este o premieră“, a precizat sursa citată, însă reclamanţii se vor lovi probabil de o 'problemă de admisibilitate'.
Cei doi migranţi, un pakistanez şi un afgan care „trăiesc în prezent în tabere de refugiaţi din Grecia“, au depus fiecare un recurs în anulare pe 22 aprilie 2016.
Motivaţiile juridice nu au fost făcute publice.
Acordul UE-Turcia, având drept scop oprirea fluxului de imigranţi spre blocul comunitar, prevede retrimiterea în Turcia a oricărui migrant sosit în Grecia începând cu 20 martie şi care nu a prezentat cerere de azil sau a cărui cerere a fost respinsă. În schimb, UE a promis Ankarei un ajutor financiar iniţial de 3 miliarde de euro şi s-a angajat ca, în schimbul fiecărui migrant sirian retrimis pe teritoriul turc, să reinstaleze un solicitant de azil într-o ţară membră, în limita a 72.000 de locuri.
Pe 2 iunie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins o cerere depusă de un ONG pentru apărarea drepturilor refugiaţilor care a încercat să blocheze prima măsură făcută publică de retrimitere în Turcia a unui sirian, a cărui cerere de azil a fost respinsă în Grecia, în baza acordului UE-Ankara.