Cum sunt îndoctrinați tinerii ruși să se înroleze în armată prin literatură. „Peste cinci ani, acești cititori vor fi soldați”

Ficțiunea pro-război prinde avânt în Rusia, cu povești care glorifică trecutul și pregătește psihologic tinerii pentru front.

Literatura Z, un subgen al ficțiunii fantastice rusești caracterizat prin povești naționaliste și pro-război, este în ascensiune de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în urmă cu trei ani, și ar putea împinge tinerii cititori spre înrolarea în luptă, scrie The Guardian.

Literatura Z – denumită astfel după simbolul „Z”, devenit emblemă a susținerii invaziei – include adesea povești de tip popadantsy, care înseamnă „călătorii accidentale”, în care un protagonist este transportat în momente-cheie ale trecutului Rusiei și folosește cunoștințele moderne pentru a interveni și a schimba istoria în favoarea Rusiei.

„Oferind o doză puternică de nostalgie, aceste narațiuni satisfac dorința cititorilor pentru statutul de superputere pierdut, rescriind trecutul”, potrivit Mediazona, publicația rusă independentă care a relatat în luna mai despre explozia acestui fenomen literar.

Literatura Z este destinată tinerilor bărbați care urmează să devină ținta campaniilor de recrutare, spune Colin Alexander, lector superior în comunicare politică la Nottingham Trent University.

„În vremuri de război, toate țările încearcă să inspire categoriile demografice vizate pentru recrutare printr-o gamă variată de strategii de propagandă.”

Deși cercetătorii în propagandă se concentrează adesea pe buletinele de știri, „realitatea este că publicul este cel mai adesea inspirat să susțină efortul de război prin media narativă de divertisment, care stârnește emoții și entuziasm. Rusia folosește cu siguranță aceste tehnici emoționale de propagandă consacrate în timp de război – dar este important de subliniat că acolo unde există război, le găsim de obicei și pe ele.”

Eroism exagerat

Aceste „romane rusești de gen hiper-naționalist, cu eroisme exagerate, sunt semnificative pentru că sunt realizate în afara aparatului oficial de propagandă al statului”, afirmă Nicholas O’Shaughnessy, profesor emerit de comunicare la Queen Mary, University of London. „Sunt opere de antreprenoriat individual, dar extrem de previzibile, ca și cum ar fi scrise după un tipar comun.”

Deși aceste cărți „se conectează, desigur, cu eroismul exagerat de tip Hollywood” – precum Captain America – și cu „literatura pe care o consumau școlarii britanici victoriani”, cum ar fi romanele lui GA Henry, „diferența constă în grosolănia și gradul de hiper-naționalism care le plasează în domeniul fanteziei. Nu păstrează nici măcar o fărâmă de credibilitate.”

„Ele oferă o lume binară, cu străini detestabili și ruși minunați – sau, cel puțin, ruși care devin grozavi după ce învață lecțiile experienței”, adaugă el.

Ucrainenii, portretizați ca naziști

Printre cărțile din subgenul literaturii Z, conform Mediazona, se numără „Cazanul Crimeii” de Nikolai Marchuk, în care ucrainenii sunt portretizați ca naziști, iar întreaga lume s-a întors împotriva Rusiei, și „Z alb pe blindajul din față” de Mikhail Mikheev, despre un agent rus care pătrunde în Ucraina după declanșarea invaziei și capturează un spion occidental.

„Publicul-țintă este clar tânăr și masculin, dar ceea ce este șocant este grosolănia. Ar fi de râs dacă nu ar fi real. [Cărțile] exploatează o apetență teribilă pentru distrugere, o sete profundă de răzbunare și o viziune ciudată asupra rușilor ca un fel de herrenvolk, un popor unic. Una dintre sursele acestei mitologii este convingerea că victoria în al Doilea Război Mondial s-a datorat aproape în întregime Rusiei”, afirmă O’Shaughnessy.

„Așadar, sunt fantezii ale rasei superioare care, pentru a funcționa, cer diminuarea celorlalte popoare, subjugarea lor – iar incitarea la ură este lubrifiantul care face acest mecanism să meargă.”

Tinerii, pregătiți pentru război

Un alt exemplu de literatură Z, conform Mediazona, este „PMC Chersonesus” de Andrei Belyanin, o poveste popadantsy în care un fost pușcaș marin pornește într-o misiune de recuperare a unor artefacte din Crimeea, însoțit de o echipă care seamănă cu Afrodita, Heracle și Dionisos.

Pe parcurs, se confruntă cu alte figuri din mitologia greacă și cu naziști-zombi. Misiunea finală implică furtul de aur scitic din Țările de Jos – o trimitere clară la împrumutul real al unor obiecte de aur către un muzeu din Amsterdam, înainte de anexare, caz în care Curtea Supremă olandeză a decis ulterior că aurul trebuie returnat Ucrainei, nu Crimeei.

„Peste cinci ani, acești cititori vor fi soldați”, a declarat Jaroslava Barbieri, cercetătoare la University of Birmingham, pentru The Telegraph. „Kremlinul nu încearcă să tempereze agresivitatea – o cultivă.”

Toți bărbații sănătoși cu vârste între 18 și 30 de ani trebuie să efectueze un an de serviciu militar obligatoriu în Rusia. Deși, în teorie, recruții nu pot fi trimiși pe front, au existat relatări despre semnarea unor contracte de luptă sub constrângere.