Cum şantajează Turcia SUA şi UE VIDEO
0În relaţiile Turciei cu UE, Ankara a ameninţat din nou cu retragerea din acordul privind refugiaţii, dacă nu se rezolvă problema vizelor pentru turci. În privinţa SUA, autorităţile turce şantajează cu baza de la Incirlik, importantă pentru coaliţia anti-ISIS.
Baza aeriană de la Incirlik este în centrul unei puternice dezbateri în Turcia. După puciul eşuat din 15 iulie, naţionalişti turci au demonstrat împotriva Statelor Unite, o ţară care, potrivit lor, ar fi implicată în tentativa de lovitură de stat. Dar în timp ce reprezentanţii mai multor forţe politice turce pledează pentru retragerea forţelor americane de la baza aeriană de la Incirlik sau chiar închiderea complexului militar, unii localnici spun că aceasta reprezintă şi o sursă de venituri pentru ei, pentru că oferă 1.500 de locuri de muncă pentru turci.
Viitorul bazei aeriene de la Incirlik pare incert
Selver Kaplan, preşedintele filialei regionale a formaţiunii politice Patria, a declarat pentru agenţia Sputnik că planurile pentru lovitura de stat din Turcia au fost elaborate la Incirlik. „Baza este folosită de către Statele Unite şi Germania, dar SUA comandă aici. Acesta este motivul pentru care cerem confiscarea bazei aeriene. Cerem anularea acestui acord. Noi dorim închiderea totală a bazei, numai pentru aeronavele americane şi din alte ţări. Incirlik trebuie utilizat doar de către armata turcă “ a Kaplan.
Hayri Akgun, preşedinte al filialei Partidului Libertăţii şi Solidarităţii, consideră că este necesară închiderea bazei aeriene de la Incirlik.
„Incirlik este un mare obstacol în calea independenţei. Este locul de realizare a tuturor planurilor SUA", spune politicianul pentru Sputnik. Şi Sevil Araci, preşedinte filialei regionale a Partidului Muncii, este de aceeaşi părere, că trebuie închisă pentru că reprezintă o lovitură pentru independenţa Turciei .
În ceea ce priveşte populaţia locală, aceasta nu împărtăşeşte ideea închiderii totale a bazei aeriene. Localnicul Halil Yildirim spune că 1.500 de turci lucrează pe teritoriul bazei şi în cazul în care este închisă, vor deveni toţi şomeri.
Săptămâna trecută, aproximativ 1000 de persoane au demonstrat faţă de utilizarea bazei de la Incirlik de către americani. Manifestaţia a avut loc în oraşul Adana, în sudul Turciei, unde se află baza aeriană de la Incirlik utilizat de către forţele NATO. O mie de oameni de mers pe jos spre bază , pentru a protesta faţă de prezenţa militară americană în ţară.
Aviaţia americană întreţine la Incirlik, în apropierea oraşului Adana, o bază aeriană de proporţii, cu aproximativ 2000 de militari. Baza este folosită pentru raiduri de bombardament asupra bazelor Statului Islamic (SI) din Siria şi Irak. Incirlik a jucat un rol de primă mărime şi în timpul războaielor din Golful Persic şi al misiunii NATO din Afganistan. Tot în aceeaşi bază sunt staţionaţi provizoriu în prezent 250 de militari ai armatei germane, dotaţi cu avioane de recunoaştere de tip "Tornado" şi un avion-cisternă pentru alimentare în zbor, notează DW.
Erdogan îl vrea pe imamul Gulen
Preşedintele Erdogan cere răspicat SUA extrădarea predicatorului Fethullah Gülen, pe care-l face responsabil pentru tentativa de lovitură de stat. Administraţia americană a promis că va analiza cererea de extrădare de îndată ce Turcia îi furnizează dovezi credibile în acest sens. Gülen, care trăieşte în SUA, susţine sus şi tare că nu are nicio legătură cu puciştii.
Turcia a dat SUA dreptul să folosească baza de la Incirlik pentru atacuri împotriva SI abia cu doi ani în urmă. Şi ar putea folosi acum această permisiune ca monedă de schimb pentru extrădarea lui Gülen. Guvernul de la Ankara este de asemenea nemulţumit că SUA sprijină în lupta contra SI în Siria şi grupări kurde, pe care partea turcă le consideră entităţi teroriste.
Turcia are nemulţumiri legate şi de un alt partener din NATO, anume de Germania. Este vorba de rezoluţia adoptată de Bundestag, de condamnare a genocidului din Armenia. Parlamentul de la Berlin a criticat genocidul comis în urmă cu 100 de ani de Imperiul Otoman, ceea ce, în accepţiunea Turciei, constituie un atac. Drept urmare, guvernul Erdogan nu le permite în prezent deputaţilor germani să-i viziteze pe militarii Bundeswehr staţionaţi la Incirlik. Dacă Ankara nu va abandona curând această poziţie de refuz, este posibil ca Bundestag-ul să decidă retragerea militarilor germani din Turcia.
Incirlik nu este o bază a NATO
Incirlik nu este o bază a NATO. O asemenea bază există însă în metropola-port Izmir din vestul Turciei. Acolo îşi desfăşoară activitatea unul din cele cinci Cartiere Generale ale NATO, responsabil pentru operaţiuni de mai mare amploare ale forţelor terestre şi pentru coordonarea lor. Acest Cartier General, prescurtat LANDCOM, este subordonat comandantului suprem al trupelor NATO în Europa.
În plus, la Izmir se află o altă bază aeriană importantă a armatei SUA.În total, se estimează că există pe teritoriul Turciei 20 de baze şi obiective militare folosite parţial şi de NATO. Armata turcă este a doua ca mărime din NATO, după cea a SUA. Militarii turci au participat până acum la toate operaţiunile NATO din Afganistan, Balcani, Siria sau Libia. În plus, NATO a instalat de curând în Turcia un radar pentru protecţie antirachetă.
Din perspectivă geopolitică, Turcia - ţară aflată pe flancul de sud-est, învecinat cu focarele de criză din Orientul Apropiat şi Marea Neagră - are o importanţă aparte, susţin experţii militari. Dar această importanţă nu trebuie supraapreciată, consideră fostul şef al Comisiei Militare a NATO, generalul german în retragere, Harald Kujat. Turcia a fost mereu un aliat pe care partenerii nu s-au putut baza în proporţie de 100%, a declarat recent Kujat pentru postul public de radio Deutschlandfunk. Şi în lupta contra SI, rolul Turciei a fost la început mai degrabă "dubios", a afirmat el.
NATO, nu poate forţa Turcia
Acordul NATO nu conţine nici posibilitatea excluderii din alianţă, nici sancţiuni şi nici proceduri de excludere. Tratatul de la Washington nu poate fi denunţat decât de însuşi statul partener în cauză. Structurile de conducere ale NATO din Bruxelles nu pot decât să facă presiuni politice asupra Turciei, în aşa fel încât ţara să acţioneze conform principiilor statului de drept şi să nu abuzeze de starea de necesitate.