Video Cum influențează alegerile locale din Franța structura noului parlament, dar și prezidențialele de anul viitor

17 milioane din cele 48 milioane de alegători ai Franței sunt chemați duminică, 22 martie, la urne pentru a alege în turul al doilea de scrutin peste 1.500 de consilii municipale.

Este vorba de doar 4,4% din numărul total al celor aproape 35.000 de consilii locale – de departe cel mai mare număr din Europa. În același timp, turul al doilea de scrutin, care este organizat acolo unde nicio listă nu a obținut cel puțin 50% din voturi în turul 1, are loc în mai toate orașele mari și mijlocii ale Franței.

Au drept de reprezentare listele care au obținut cel puțin 10% din voturi în turul 1, iar listele care au obținut cel puțin 5% în turul 1 pot fuziona cu cele calificate în turul 2.

În turul 2, potrivit cifrelor oficiale prezentate de Franceinfo în cele 1542 de localități și 29 de sectoare ale celor mai mari trei orașe, Paris, Lyon și Marsilia sunt înscrise 4.355 de liste. Printre acestea, vor avea loc 561 de dueluri, 821 de triunghiulare, 171 de cvadrangulare și 17 pentagonale. În 68 de localități nu se organizează turul 2 pentru că în turul 1 nu s-a înscris nicio listă.

Cele mai mari confruntări se vor da la Paris, Marsilia, Lyon, Toulouse, Nantes, Montpelier, Nisa, Strasbourg, Bordeaux, LilleToulon.

Pe termen scurt aceste alegeri sunt importante pentru că dintre cei circa 500.000 de consilieri municipali vor fi desemnați 90 – 95% din cei 160.000 de „mari electori”, care alături de deputați, deputați europeni, senatori, consilieri departamentali și regionali, vor desemna membrii Senatului Franței (jumătate în 2026, jumătate în 2029), care capătă o importanță sporită în condițiile în care camera inferioară aleasă direct, Adunarea Națională, este lipsită de majoritate.

Pe termen mai lung, alegerile municipale vor constitui un test în vederea alegerilor prezidențiale de anul viitor. 

Primul tur al alegerilor municipale din Franța a confirmat ascensiunea partidelor extremiste Rassemblement National (extrema dreaptă), condus de Jordan Bardella, și La France Insoumise (extrema stângă), al lui Jean-Luc Melenchon, în timp ce stânga tradițională și-ar putea păstra cele mai mari orașe: Paris și Marseille.