Cum este poziţionată armata Rusiei pentru a ataca Ucraina. Hartă cu locaţia aproximativă a trupelor ruseşti, publicată de New York Times

The New York Times a publicat o hartă care arată locaţia aproximativă a armatei şi echipamentelor ruse în apropierea Ucrainei. Harta a fost realizată pe baza datelor de la oficiali ucraineni şi occidentali, precum şi a analiştilor militari independenţi şi imagini din satelit.

Potrivit oficialilor ucraineni şi occidentali, la graniţa cu Ucraina sunt acum aproximativ 100.000 de militari ruşi. În acelaşi timp, potrivit serviciilor de informaţii americane, Kremlinul a elaborat un plan pentru o operaţiune militară care să implice până la 175.000 de militari. 

Publicaţia a menţionat că acum nu este clar dacă preşedintele rus Vladimir Putin a decis să lanseze un atac. Cu toate acestea, analiştii spun că este face pregătiri necesare pentru o operaţiune militară.

O mare parte din acumularea forţelor de până acum a implicat trupe şi echipamente care necesită timp pentru a fi desfăşurate, inclusiv tancuri şi vehicule blindate grele, au spus oficialii şi analiştii militari. Mai mult, unele dintre ele au fost livrate cu trenuri de la baze situate chiar şi în Siberia.

Cu toate acestea, înainte de a lansa o operaţiune militară majoră, Rusia va trebui probabil să trimită soldaţi de rezervă şi infrastructură logistică, cum ar fi spitalele de campanie, care în prezent par să lipsească din poziţiile din apropierea Ucrainei, au spus analiştii. Aceste elemente, împreună cu trupele suplimentare, pot fi redistribuite rapid în cazul unei decizii de atac.

Anterior, Departamentul de Stat al SUA a declarat că Rusia a primit un avertisment atât în ​​privat, cât şi în public cu privire la întărirea poziţiilor NATO la graniţele de est ale Europei în cazul unei invazii a Ucrainei . Aceştia au negat informaţii despre disponibilitatea lor de a discuta cu Rusia reducerea trupelor şi exerciţiile în Europa de Est, dacă aceasta este de acord să îşi reducă forţele.

Negocierile dintre Rusia şi Statele Unite privind Ucraina sunt programate pentru 10 ianuarie . Acestea vor avea loc în cadrul platformei Dialog strategic de securitate. În plus, pe 12 ianuarie va avea loc o întâlnire Rusia-NATO, iar pe 13 ianuarie va avea loc o reuniune a Consiliului Permanent al OSCE. Discuţiile dintre Rusia şi Statele Unite sunt de aşteptat să ridice subiectul securităţii în jurul Ucrainei şi al activităţilor NATO în Europa.

Nu toate statele membre NATO consideră că Rusia este pregătită pentru detensionarea diplomatică

Vineri, 7 ianuarie, miniştrii de externe ai NATO au organizat o întâlnire virtuală pentru a pregăti răspunsuri la acumularea în curs de desfăşurare a forţelor militare ruse în apropierea Ucrainei. În acelaşi timp, mulţi membri ai Alianţei sunt sceptici cu privire la viitoarele negocieri cu Federaţia Rusă privind detensionarea situaţiei, considerând că Vladimir Putin vrea pur şi simplu să câştige timp, scrie The New York Times .

După întâlnire, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a avertizat că „riscul este real” privind o posibilă invazie rusă a Ucrainei.

Stoltenberg a spus că dacă diplomaţia eşuează, NATO este pregătită să continue să sprijine integritatea şi independenţa Ucrainei, atât „politic, cât şi practic”, cu „consecinţe semnificative” care „au un preţ mare pentru Rusia”.

În acelaşi timp, Stoltenberg, la fel ca preşedintele american Joe Biden, a insistat că Statele Unite nu vor încheia niciun acord cu Rusia şi preşedintele acesteia Vladimir Putin pe spatele Ucrainei sau al aliaţilor săi europeni.

Publicaţia a menţionat că întâlnirea online a miniştrilor de externe de vineri a fost începutul unei săptămâni importante pentru securitatea europeană. Urmează eforturi semnificative de a forma un răspuns occidental coeziv la consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei şi la cererile sale radicale şi nerealiste pentru o zonă de influenţă a Rusiei fără interferenţe NATO şi occidentale.

Întâlnirea a fost o şansă de a reafirma un acord aliat cu privire la modul de răspuns la diferite acţiuni ruseşti şi, mai important, o oportunitate pentru secretarul de stat american Anthony Blinken de a se consulta cu aliaţii şi a-i informa cu privire la poziţia Statelor Unite în timpul negocierilor cu Rusia. 

Potrivit diplomaţilor, Statele Unite au muncit din greu şi în mod eficient pentru a aduce NATO şi Uniunea Europeană într-un front unit împotriva posibilelor acţiuni ale Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru Alianţa Nord-Atlantică, care nu impune sancţiuni economice, răspunsul probabil este să crească descurajarea în ţările aliate care se învecinează cu Rusia şi să sprijine în continuare apărarea Ucrainei - ceea ce Putin spune că nu doreşte.

Dar, după cum menţionează publicaţia, nimeni nu pretinde că ştie despre planurile lui Putin şi dacă noile tulburări din Kazahstan îi vor distrage atenţia şi dacă acţiunile în Ucraina vor fi mai puţin probabile.

Oficialii NATO spun că vor să se concentreze asupra acţiunilor Rusiei în şi în jurul Ucrainei, mai degrabă decât să fie distraşi de dezbateri mai ample despre structura securităţii europene. Ei consideră această săptămână de discuţii drept dialog, nu negocieri - pentru a vedea dacă negocierile de fond pe probleme de interes pentru ambele părţi au sens, dar numai dacă Rusia reduce escaladarea în jurul Ucrainei.

Anthony Blinken a spus că ruşii „vor să ne implice în dezbaterea despre NATO şi să nu se concentreze pe problema care interesează Washingtonul, care este ameninţarea rusă la adresa Ucraina”.

Oficialii NATO spun că multe state membre nu sunt prea optimiste cu privire la detensionarea diplomatică şi cred că Rusia ar putea pur şi simplu să vrea să câştige timp pentru a le putea spune cetăţenilor despre reticenţa Occidentului de a discuta. Astfel, Federaţia Rusă vrea să găsească o scuză pentru a ataca.

Din cei 30 de membri NATO, doar doi, Statele Unite şi Canada, nu sunt europeni, a subliniat Jens Stoltenberg. Deci, a spus el, dialogul cu Rusia nu va fi o chestiune numai pentru Statele Unite. Secretarul general NATO a spus că va informa despre discuţii şi parteneri apropiaţi precum Finlanda şi Suedia, care au început o nouă dezbatere privind apartenenţa la NATO în lumina ameninţărilor recente ale lui Putin de a folosi forţa militară.

De îndată ce întâlnirea de miercuri cu Rusia se încheie, Stoltenberg a spus că va informa liderii Uniunii Europene şi miniştrii europeni ai apărării despre discuţii, aşa cum intenţionează să facă şi americanii.