Cum arată viața în orașele eliberate din Ucraina: „A fost o perioadă umilitoare”

Un localnic, pe numele său Anatoli Federenko, arată spre un crater mare. În direcția aceea se află rămășițele bucătăriei lui: frigider, mașină de spălat și vesela. În luna iulie, o bombă a forțelor invadatoare a aterizat pe casa lui, relatează The Guardian.

Timp de șase luni, localitatea Prudianka, care este situată la nord de Harkov, a trecut prin ceea ce s-ar putea numi iad. Aflată la doar trei trei kilometri distanță de linia frontului, a fost ultima așezare controlată de Ucraina. În luna februarie, armata rusă a trecut granița și a avansat până la Tsupivka, următoarea localitate. De atunci, cea mai mare parte a satului, cu o populație de 3.500, a fost distrusă.

Bărbatul s-a întors, miercuri, la casa sa distrusă pentru a ridica câteva bunuri. La începutul acestei luni, forțele armate ale Ucrainei au lansat o contraofensivă în regiunea de nord-est Harkov. Ucraineni reușind să recucerească Tsupikva, precum și alte zeci de orașe. A fost un moment umilitor pentru Kremlin și un posibil punct de cotitură în război.

 „Suntem civili, nu militari ucraineni”, a afirmat Federenko, stând pe o grămadă de moloz. Cealaltă jumătate a casei lui a rămas neatinsă.

Cu toate acestea, exploziile nu s-au oprit. S-au mutat doar puțin în partea de nord. „Auzi explozii tot timpul.”, a recunoscut Federenko, în timp ce în apropiere s-a auzit o altă explozie. La fiecare câteva minute sunt lansate obuze în zonele nou eliberate, inclusiv în orașul de graniță Kozacha Lopan. 

Mulți au fugit, însă unii au rămas, trăind fără electricitate, apă sau conexiune telefonică. Nikolai Vakula și soția sa, Zinaida, au rămas în Tsupikva sub ocupația rusă, împreună cu alți 120 de oameni, localitate care înainte de izbucnirea războiului avea o populație de 600. Douăzeci de oameni locuiau în cătunul vecin Lobanivka și șapte în Tokarivka, a declarat Vakula. 

„A fost o perioadă umilitoare. Rușii au intrat în case unde proprietarii au plecat și au luat totul”, a afirmat el. „Am vorbit cu ei. Erau tineri din Cecenia și Bureația și poate din Osetia de Sud. Cei mai răi au fost soldații din Republicile Lugansk și Donețk. Erau porci. Nu le puteai răspunde înapoi”. 

Vakula a afirmat că un luptător separatist din Donețk, care a fost poreclit „Conte”, l-a lovit cu pumnul în față, făcându-l să se clatine. „Mi-a spus că sunt un bătrân pederast. I-am explicat că aveam 67 de ani și că am avut două atacuri de cord. Putin a zombificat o întreagă națiune”. Pensionarul a adăugat: „Am rude în Rusia. M-au sunat și mi-au spus: Așteaptă. Venim să te eliberăm. Am rupt legătura”. 

Zinaida Vakula a afirmat că s-a bazat pe proviziile pe care le-a făcut înainte de izbucnirea războiului. Rușii au acordat ajutor umanitar doar de două ori. Au încercat să-i convingă pe localnici să poarte banderola albă, însă fără prea mult succes. În zone mai mari, precum Kozacha Lopan, au distribuit pașapoarte rusești, oferind o plată unică de 10.000 de ruble oricărei persoane care accepta. 

„Când steagul ucrainean a fost arborat peste satul nostru, am plâns toată ziua”, a declarat ea. Doar doi oameni din sat i-au susținut pe ruși, a explicat ea, pe numele lor Artyom și Viktor. Artyom le-a spus vecinilor săi că este noul primar. După această întâmplare, serviciul de informații SBU al Ucrainei a sosit, luni, în sat și i-a luat pe cei doi, sub suspiciunea de colaborare. 

În Prudianka, câțiva locuitori s-au întors, marți, pentru a verifica starea proprietăților lor. Vladimir Kazlov, agent de pază la școala din sat, a descoperit că locuința sa a ars în întregime.  

„Nu credeam că va fi așa de rău", a mărturisit el.

În apropiere de Slatina, o localitate din Ucraina cu o populație de 7.000 de locuitori, gara a fost ținta unor atacuri. Astfel, stâlpii de electricitate au căzut în jurul ei, iar pe peretele sălii de așteptare cineva scrisese: „Bine ai venit în Ucraina, c***a”.  

Aproximativ 500 de persoane au refuzat să plece, în pofida bombardamentelor regulate. Unul dintre ei fiind Alexandru, care era ocupat să-și repare acoperișul. În urmă cu o lună, imediat după micul dejun, un dispozitiv a făcut o gaură în fața porții sale. În urma evenimentului, nimeni nu a fost rănit. „Ne considerăm norocoși”, a afirmat el.  

Mai mult de jumătate din casele de pe strada lui erau distruse. Iuri Postol și soția sa au afirmat că unii localnici au fost reținuți să plece fiindcă le era frică de hoți. „Rușii nu au fost niciodată aici. Ucrainenii erau cei care furau”, a explicat el. 

 Postol a mai afirmat: „Am fost loviți de rachete și muniții cu dispersie”. 

Revenind la Prudianka, Federenko a afirmat că nu-l poate ierta pe președintele rus Vladimir Putin fiindcă i-a tulburat pacea. O rudă de-a lui, pe numele său Claudia, a afirmat: „Îl urăsc. Acesta nu este război. Este terorism”, a spus ea.