Cum a ajuns un refugiu construit de italieni în Munţii Alpi să „migreze” în teritoriul Elveţiei
0Un refugiu a fost construit pe vârful unui munte din Italia. Consecinţele schimbărilor climatice au deplasat însă frontiera pe gheţarul din zonă şi două treimi din cabana amenajată la altitudinea de 3.480 de metri se află în prezent în Elveţia, informează AFP marţi.
Refugiul Guide del Cervino, care oferă cazare şi mâncare turiştilor sosiţi în acest perimetru din Munţii Alpi, unul dintre cele mai apreciate de pasionaţii sporturilor de iarnă, a făcut obiectul unor intense negocieri diplomatice timp de peste trei ani, până la găsirea unui compromis în toamna anului trecut, ale cărui detalii rămân însă secrete.
Poziţia strategică a cabanei a stârnit controverse: ea se află la joncţiunea Zermatt-Cervinia, una dintre cele mai mari staţiuni de schi din lume, aflată în centrul unui proiect faraonic de modernizare, scrie Agerpres.
„Am împărţit-o jumătate-jumătate", a declarat pentru AFP directorul departamentului pentru controlul frontierei naţionale elveţiene, Alain Wicht, care a participat la negocierile în cadrul cărora fiecare parte a făcut concesii cu scopul de a găsi "o soluţie pentru ca ambele tabere să simtă că dacă nu au câştigat, măcar nu au pierdut".
Frontiera se topeşte
Pe gheţarii din Alpi, frontiera italo-elveţiană urmează linia de separare a apelor, a căror scurgere spre nord marchează teritoriul elveţian, iar cea spre sud, Italia.
Acea linie a fost modificată de topirea gheţarului Theodule, care, pierzând aproape un sfert din masa lui între 1973 şi 2010, a lăsat loc stâncilor, forţându-i pe cei doi vecini să îşi redeseneze frontiera pe o distanţă de câteva zeci de metri.
Potrivit lui Alai Wicht, deşi astfel de ajustări sunt frecvente, ele se rezolvă în general comparând măsurătorile realizate de echipe trimise de ambele ţări, fără o intervenţie politică.
"Trebuie să ştiţi că de cele mai multe ori este vorba despre terenuri cu valoare mică. Însă acesta este singurul loc în care, dintr-o dată, am descoperit că se afla o cabană", oferind astfel "o valoare economică" terenului care reprezenta obiectul disputei.
Colegii lui italieni au refuzat la rândul lor toate cererile de interviuri "din cauza situaţiei internaţionale complexe".
Misteriosul conţinut al acordului negociat la Florenţa în noiembrie 2021 nu va fi dezvăluit decât după aprobarea sa de autorităţile din ambele state. Pentru partea elveţiană, subiectul nu va putea fi prezentat în faţa Consiliului Federal decât în 2023, cel mai devreme.
Fostul şef al delegaţiei elveţiene, Jean-Philippe Amstein, a explicat că astfel de diferende se rezolvă printr-un schimb de teritorii ce au suprafeţe şi valori similare.
"Elveţia nu este interesată să obţină o bucată de gheţar, iar italienii nu reuşesc să compenseze pierderea de suprafaţă a Elveţiei", a rezumat el.
Schi la soare
Administratorul refugiului, Lucio Trucco, în vârstă de 51 de ani, a fost informat că acea cabană va rămâne pe sol italian.
„Refugiul rămâne italian, pentru că a fost mereu italian. Meniul este italian, vinul este italian, taxele sunt italiene", a declarat el.
Anii de negocieri au întârziat însă renovarea cabanei, iar niciunul dintre satele situate în ambele părţi ale frontierei nu a putut să emită autorizaţii de construcţie.
Lucrările nu vor fi terminate înainte de deschiderea unui nou teleferic, ce va permite accesul la Petit Cervin (Klein Matterhorn), unul dintre cele mai înalte domenii schiabile din Europa (3.883 de metri), dinspre Italia la sfârşitul anului 2023, asigurând o traversare a Alpilor "cu picioarele uscate" în urma unei investiţii estimate la 45,8 milioane de euro.
Zona nu este accesibilă decât dinspre Zermatt, pe care schiul de vară, realizat pe 21 de kilometri de piste amenajate pe acel gheţar, a ajutat-o să devină una dintre staţiunile cele mai prospere din Elveţia.
În contextul în care anumite staţiuni montane se pregătesc să pună capăt practicării schiului alpin din cauza schimbărilor climatice, regiunea Zermatt-Cervinia menţine în viaţă aceste activităţi, chiar dacă ele contribuie la topirea gheţarului.
„Tocmai de aceea trebuie să valorificăm zona de aici, pentru că ea va fi cu siguranţă ultima care va «muri»", a declarat Lucio Trucco.
„Schiem la soare, la căldură, fără să ne fie frig la picioare şi, totuşi, pe o zăpadă care este încă bună", a adăugat el.
Deocamdată, pe hărţile elveţiene, frontiera din jurul acestui refugiu montan rămâne marcată prin puncte de suspensie.
Vă recomandăm să citiţi şi