Csibi Barna, cel care l-a „spânzurat” pe Avram Iancu, s-a mutat în Ucraina: „Rusia caută aliaţi în Ţinutul Secuiesc”

Csibi Barna, fost angajat al Fiscului din Harghita, s-a mutat de mai bine de un an în Ucraina, unde luptă pentru drepturile maghiarilor din „Republica Ruteană Transcarpatică”. Într-un interviu acordat RISE Project, Barna spune că Ţinutul Secuiesc ar putea deveni un stat suveran „foarte repede” şi că Rusia susţine proclamarea unei republici independente şi autonome în regiune pentru că „este în interesul ei strategic”.

Csibi Barna, care în martie 2011 a spânzurat un manechin care-l reprezenta pe Avram Iancu, trăieşte acum în Ucraina, unde luptă pentru înfiinţarea unei republici autonome a maghiarilor în regiunea Transcarpatia.

Într-un interviu acordat în exclusivitate jurnaliştilor RISE Project la doar două ore după ce un avion civil a fost doborât cel mai probabil de o rachetă deasupra estului separatist al Ucrainei, extremistul cunoscut pentru discursul ultranaţionalist a vorbit despre „ipocrizia” Vestului faţă de „dreptul la autodeterminare în estul Ucrainei”. 

„Vladimir Putin este singurul care susţine acest drept. Dacă te uiţi şi în retorica ungurilor, şi în retorica Europei, şi în retorica americanilor, şi în retorica Israelului, niciodată de la Kosovo încoace nu s-a mai auzit despre acest drept”, spune extremistul. 

Barna, care lucra pentru statul român atunci când l-a „spânzurat” pe Avram Iancu în faţa unor copii pentru a le oferi o lecţie de istorie, spune acum că Rusia susţine autonomia Ţinutului Secuiesc pentru că „este în interesul ei strategic”.

Rusia susţine independenţa Ţinutului Secuiesc. Din interes strategic. Poporul secuiesc doreşte autodeterminare exact ca şi poporul din Doneţk. De fapt, ruşii, în mass media rusească, se ocupă foarte intens de problematica secuilor. Şi eu m-am mirat cât de multe lucruri ştiu ruşii despre noi. Şi am făcut şi o glumă: ruşii ştiu mai multe despre secui decât Orban Viktor. Csibi Barna

Csibi Barna a încercat să înfiinţeze în România Garda Secuiască, o organizaţie paramilitară după modelul Gărzii Maghiare, o grupare dizolvată şi scoasă în ilegalitate încă din 2009 în Ungaria pentru discursul fascist şi instigare la violenţă. 

Acum, Barna trăieşte din banii pe care-i scoate din vânzarea de materiale propagandistice, prin care-şi distribuie totodată mesajul extremist de dreapta. 

DOCUMENTAR Adevărul despre români şi unguri

Citeşte mai multe aticole din campania „Adevărul despre români şi unguri“ 

O echipă de jurnalişti a mers în Ungaria şi a stat de vorbă cu românii de acolo. Le-a aflat problemele, le-a ascultat limba, a văzut cine sunt şi cum trăiesc. Apoi, s-a întors în România, în judeţul Harghita. Acolo a încercat să-i înţeleagă pe ungurii din România. Adevărul vă prezintă povestea celor două comunităţi fără ţară într-un documentar în premieră pentru mediul online românesc.

 Românii din Ungaria nu vor să vorbească despre politică, nici despre Garda Maghiară, nici despre Andrei Şaguna, căruia au vrut, cândva, să-i facă o statuie neridicată nici azi. Nu. Ei vor doar să trăiască în linişte, iar dacă pentru asta trebuie să mai renunţe la câte-un sfânt sau la limbă, fie.

 N-am găsit familie de români din Ungaria care să ne spună că nu s-a adaptat. Toate trăiesc în armonie alături de unguri. Chiar şi o familie care, din cauza discriminării de la şcoală, a fost nevoită să-şi trimită fiica înapoi în România. Familia Bunea s-a mutat aici în august. Cu doi copii şi fără nimic care să-l mai lege de România, Florin, fost angajat al CFR, spune că mai degrabă are încredere în unguri, „cu care te legi la suflet”

 Stăm sprijiniţi de pereţii Liceului Nicolae Bălcescu din Jula, „capitala românilor din Ungaria”, instituţie de învăţământ cu clasele I-XII cu predare în exclusiv în română. Am intrat, însoţiţi de doamna directoare şi de un alt profesor, la clasa a III-a, la o oră de limba română. „Păsările călătoare zbor în ţări mai calde”, citeşte de pe tablă o elevă cu strungăreaţă. „Foarte bine!”, îi spune doamna învăţătoare şi o trimite la loc.

. Budapesta alocă anual fonduri destinate exclusiv fiecărei minorităţi naţionale declarate şi organizate de pe teritoriul său. În cazul românilor, o bună parte din sumă este deturnată de câţiva de băieţi deştepţi care au sesizat că declarându-se români pot câştiga bani frumoşi. Fenomenul este posibil din cauza legislaţiei bizare a Ungariei, care a permis cetăţenilor să-şi declare câte naţionalităţi au vrut la recensământul din 2011.

1 Decembrie, cea mai tristă zi a românilor din Ungaria. Istoria strâmbă care se învaţă peste Tisa. Tratatul de la Trianon înseamnă, pentru noi, momentul în care Transilvania şi estul Banatului s-au întors la România, punerea în aplicare a Marii Uniri decisă de delegaţi la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Însă, în timp ce pentru maghiari Trianonul este o traumă încă nevindecată, iar pentru noi motiv de sărbătoare, pentru românii din Ungaria este un motiv de tristeţe.

Românii şi ungurii, prea săraci pentru a se iubi. Conform sondajelor, românii îi detestă pe unguri. Politicienii ţin cald acest conflict pentru a-şi găsi raţiunea de a exista. Tensiunile vor înceta atunci când se va termina şi sărăcia din această parte a Europei.

Cum se măreşte Ungaria pe zi ce trece. În ultimii trei ani, numărul cetăţenilor Ungariei a crescut cu 500.000 – vorbim doar despre persoane care locuiesc în alte ţări, dar au dovedit că au strămoşi maghiari. Mulţi dintre aceştia sunt din România – persoana care a obţinut cetăţenia cu numărul 500.000 este din Deva. O jumătate de milion de noi cetăţeni care pot apela la ajutoarele sociale din statul vecin, pot călători în SUA fără viză şi care pot vota în Ungaria.