Croaţia, noua santinelă la frontierele UE de la 1 iulie

Croaţia, care se alătură UE la 1 iulie, va avea ca misiune protejarea a peste 1.300 de kilometri de frontiere terestre ale blocului european, cu Bosnia, Serbia şi Muntenegru, o sarcină dificilă într-o regiune unde contrabanda şi traficul de tot felul sunt un mod de viaţă.

Pentru a răspunde acestei provocări, Croaţia a cheltuit zeci de milioane de euro pentru a achiziţiona echipamente performante cu scopul de a supraveghe frontierele acestei ţări care se află pe „drumul Balcanilor“ al traficului de droguri, arme şi fiinţe umane către Europa occidentală.

Poliţia de frontieră a fost echipată, printre altele, cu binocluri şi camere de vedere nocturnă şi termică precum şi cu detectoare de stupefiante şi explozibili, a precizat ministerul de Interne, citat de France Presse.

În sudul Croaţiei, punctul de trecere Karasovici la frontiera cu Muntenegru va fi începând de la 1 iulie una dintre porţile de intrare în UE.

„Drogurile şi imigranţii ilegali sunt principalele noastre preocupări“, declară Stane Urlovic, poliţistă de gardă la Karasovici.

De cele mai multe ori, migranţii ilegali încearcă să intre prin pădurile de pin care se află la câteva sute de metri de punctul de frontieră, a explicat aceasta arătând cu degetul munţii vecini.

„Uneori arestăm clandestini la doar câteva ore după ce i-am trimis înapoi în Muntenegru“, asigură Urlovic.

Una dintre principalele provocări va fi reprezentată de mia de kilometri de frontieră terestră cu Bosnia, mai ales din cauza configuraţiei terenului unde se succed regiuni slab populate, râuri şi munţi greu accesibili, propice contrabandei.

Croaţia împarte de asemenea aproximativ 900 de kilometri de frontieră maritimă la marea Adriatică, flancată la nord de Italia şi la sud de Muntenegru.

„Va fi o sarcină foarte exigentă, pe care va trebui să o îndeplinim dacă vrem să fim pregătiţi pentru aderarea la spaţiul Schengen“, declară un responsabil al ministerului de Interne Gilio Toic Sintic.

Croaţia, fostă republică iugoslavă independentă din 1991, aspiră să se alăture celor 26 de state membre al grupului Schengen (22 din cele 27 de membre UE plus Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechtenstein) până în 2015.

„Oamenii, experienţa, echipamentele şi punctele de frontieră“, rezumă Toic Sintic condiţiile ce trebuie îndeplinite.

Poliţia de frontieră croată numără în prezent 6.000 de oameni, însă are nevoie urgentă de a angaja alţi 300 de noi ofiţeri.

La Metkovic (sud), oraş frontalier din care o parte se află în Bosnia vecină, instalaţi într-un post de control, poliţiştii supraveghează pe ecrane 24 de ore din 24, şapte zile din şapte, şase puncte principale acoperite de camere.

Pe străzile oraşului patrulează unităţi mixte, croato-bosniace, ale poliţiei.

„Terenul este propice traficului de imigranţi care se pot ascunde sau dispărea în oraş“, declară Mato Barisic, comandant regional al poliţiei de frontieră.

Anul trecut, în jur de 6.500 de clandestini afgani, albanezi, algerieni, kosovari, somalezi, sirieni şi turci au fost arestaţi în Croaţia.

Conform agenţiei Frontex, înzestrată cu gestionarea frontierelor externe ale Uniunii europene, în regiunea Balcanilor, 35.000 de persoane au încercat să intre ilegal în UE în 2012, adică cu 33 la sută mai mulţi ca în 2011.

În ceea ce priveşte stupefiantele, Croaţia a confiscat 600 de kilograme de droguri la frontierele sale, însă se confruntă cu o creştere a traficului din UE a maşinilor furate.

Conform lui Urlovic, echipamentele sofisticate sunt foarte utile însă, de multe ori, factorul uman este crucial pentru „a mirosi“ traficanţii.

„O ureche vigilentă şi un nas experimentat sunt elementele cele mai importante ale oricărui control“, asigură acesta.