Criza ruso-ucraineană. Marea Britanie şi Germania îşi suplimentează efectivele pe flancul estic al NATO
0Regatul Unit şi Germania trimit câte 350 de militari în Polonia, respectiv Lituania, pentru a întări flancul estic al NATO în contextul crizei ruso-ucrainene provocate de Vladimir Putin.
Cei 350 de militari britanici se vor alătura unei forţe de 100 de militari din cadrul Royal Engineers trimisă în vară în Polonia pentru a susţine această ţară în faţa crizei migranţilor orchestrate anul trecut de regimul Lukaşenko din Belarus, un aliat al lui Putin.
Această suplimentare de trupe vizează „să arate că putem lucra împreună şi transmite un semnal puternic cu privire la faptul că Marea Britanie şi Polonia sunt alături”, a anunţat ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, într-o conferinţă de presă comună, la Londra, cu omologul său polonez Mariusz Blaszczak.
Ben Wallace a subliniat caracterul defensiv al Alianţei Nord-Atlantice şi a avertizat că o agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va fi contraproductivă pentru atacator.
Pe de altă parte, Germania a anunţat că îşi va suplimenta efectivele din Lituania cu 350 de militari mobilizaţi în cadrul NATO.
„Bundeswehr (armata germană, n. red.) trimite 350 de militari suplimentari în grupul de luptă din Lituania”, a anunţat luni, într-o vizită la Muenster, ministrul Apărării Christine Lambrecht.
„Ne consolidăm, astfel, contribuţia cu forţe pe flancul estic al NATO şi transmitem un semnal clar al determinării noastre faţă de aliaţii” din NATO, a adăugat ea, dând asigurări că „se poate conta” pe Germania.
Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat duminică că ţara sa este pregătită să trimită trupe suplimentare în ţările baltice. Germania numără 500 de militari în Lituania.
Acest anunţuri survin în contextul unor temeri cu privire la faptul că Rusia se pregăteşte să invadeze Ucraina.
Deşi a comasat peste 100.000 de militari la graniţa de est a Ucrainei şi a încercuit-o la nord cu circa 30.000 de militari desfăşuraţi recent în Belarus, totuşi Moscova susţine că nu intenţionează să atace ţara vecină. În schimb, cere aşa-zise garanţii de securitate din partea Occidentului, inclusiv ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO, iar Alianţa să revină le desfăşurările din 1997. Aceste cereri, formulate cu insistenţă şi însoţite de mesaje ameninţătoare, au fost respinse de occidentali, care le consideră drept inacceptabile şi nerealiste în condiţiile în care nimeni nu ameninţă Rusia şi contravin principiului suveranităţii.