Criza energetică din Europa. Protestul a doi comisari europeni față de soluția lui Scholz de a salva economia germană

Decizia cancelarului german de a pune pe primul plan nevoile economiei Germaniei în problema crizei energetice ce se profilează în Europa a suscitat protestul a doi comisari europeni, care au cerut mai multă solidaritate europeană. Acțiunea lor riscă să creeze o situație incomodă pentru Ursula von der Lyen, relatează Politico.

„Pentru a depăși liniile de fractură cauzate de marjele de manevră diferite ale bugetelor naționale, trebuie să ne gândim la instrumente mutuale la nivel european. Numai un răspuns bugetar european ne va permite, prin sprijinirea acțiunii Băncii Centrale Europene, să răspundem eficient la această criză și să calmăm volatilitatea piețelor financiare", au scris Thierry Breton, comisarul francez pentru piața internă, și Paolo Gentiloni, comisarul italian pentru economie.

Confruntat cu puternice presiuni interne și pe fondul alegerilor regionale apropiate, cancelarul german a decis să injecteze în economie circa 200 de miliarde de euro.

Protestul celor doi comisari o pune pe președinta CE Ursula von der Lyen în situația incomodă de a lua distanță față de acești rebeli care, deși s-au pronunțat în nume propriu, exprimă o viziune ce o oglindesc perfect pe cea a guvernelor lor, noteaza Politico.

Reproșul comisarilor

Plângerea formulată de Breton și de Paolo Gentiloni se referă la faptul că piața comună va fi dezavantajată în fața companiilor germane care vor fi mai competitive datorită acestor fonduri alocate de stat. O perspectivă care li se pare cu atât mai supărătoare criticilor Germaniei cu cât țara este considerată arhitectul principal al crizei energetice prin prisma dependenței de gazele din Rusia.

După ce au cerut inițial „instrumente mutuale la nivel european”, probabil împrumuturi garantate în comun, aceștia au dezlănțuit bomba asupra lui Scholz scriind un op-ed apărut luni în mai multe publicații europene în care au făcut apel la mai multă solidaritate europeană și o abordare comună a crizei energetice.

„Editorialele sunt inițiative personale ale comisarilor în cauză. Ele nu angajează Comisia", a declarat purtătorul de cuvânt al CE. Deși declarația este un gest de distanțare, acesta a precizat totuși că președinta Comisiei a insistat separat asupra necesității de a proteja piața comună și de a găsi "soluții europene".

Următoarea întâlnire a Colegiului Comisarilor va avea loc miercuri, pentru a doua oară într-o săptâmnă, după ce la prima Ursula von der Lyen a lipsit pentru a merge la Paris pentru discuții cu președintele francez Emmanuel Macron.

Marea întrebare este acum dacă Parisul și Roma au de gând să se mobilizeze și dacă von der Leyen va reuși să înfrâneze acest val, notează Politico. Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil pentru economie, are cu siguranță o poziție dură și respinge ideea unei datorii comune.

Soluția lui Scholz de a salva economia germană

De cealaltă parte, marți, avându-l alături pe premierul olandez Mark Rutte, cancelarul și-a apărat propunerea ca fiind „un pachet foarte echilibrat, foarte inteligent și foarte precis".

El a adăugat că „pesemne nu toată lumea își dă seama” că cele 200 de miliarde de euro sunt alocate nu doar pentru acest an, ci pentru următorii doi, menționând că Germania a fost nevoită să salveze mari companii energetice precum Uniper.

Reacția lui Scholz reflectă conflictul dintre preocupările interne ale guvernului german și aparenta sa predispoziție de a ignora cererile partenerilor săi europeni. Cu prețurile la energie și inflația în creștere galopantă, guvernul german este foarte conștient de faptul că sunt multe în joc în Saxonia Inferioară, unde Partidul Social-Democrat al lui Scholz dorește să își mențină controlul.

Scepticismul lui Scholz cu privire la o măsură la nivelul UE a fost reluat de ministrul german de finanțe, Christian Lindner, la reuniunea de marți a miniștrilor de finanțe de la Luxemburg. "Suntem deschiși să discutăm despre alte instrumente, dar această criză este foarte diferită de pandemia corona", a declarat el.

Sven Giegold, secretar de stat în cadrul ministerului german al economiei, condus de Verzi, a încercat, de asemenea, să apere măsura, argumentând că alte țări, de pildă Franța, au introdus plafonări ale prețului. „Nici măcar nu am definit cum va fi folosit celebrul pachet de 200 de miliarde de euro. Numai că industria germană continuă să se plângă că ofertele lor sunt depășite de concurenții europeni care profită de plafoanele prețurilor la energie", a spus el.

Resurse inegale

Disputa privind strategia Germaniei va domina probabil reuniunea de vineri a liderilor UE de la Praga. Înainte însă, Scholz va avea ocazia să încerce să-l convingă de planul său pe premierul spaniol Pedro Sánchez, cu ocazia întâlnirii de miercuri de la A Coruña.

Mai mulți oficiali au declarat că mișcarea lui Breton și a lui Gentiloni ar putea fi o încercare de a lansa discuția despre un răspuns al UE la criză și, posibil, o tactică pentru a face presiuni asupra Germaniei pentru a sprijini plafonarea prețului gazelor, o idee pe care Italia în special o promovează de luni de zile.

Oricât de eficient s-ar dovedi demersul comun al lui Gentiloni și al lui Breton, controversa a arătat, potrivit lui Georg Zachmann de la centrul de reflecție Bruegel, necesitatea unei abordări comune a UE față de criza energetică, acesta avertizând împotriva unei "curse a subvențiilor" între țări.

„Cred că provocarea pe care o avem în față este că unele țări au buzunare mai adânci decât altele pentru a face față crizei actuale. O rezolvare foarte inegală a crizei ar putea înrăutăți situația prin declanșarea unei curse a subvențiilor între țări... Cred că o abordare mai europeană are mult sens."