Cotele buclucaşe. Juncker cere respectarea planului de repartizare a refugiaţilor, ameninţând cu „sfârşitul“ UE

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat vineri statele membre ale Uniunii Europene să respecte planurile de repartizare a refugiaţilor, subliniind că, în caz contrar, acesta ar fi „începutul sfârşitului“ pentru UE, transmite AFP. Aflat la Bratislava, premierul ungar Viktor Orban a cerut la rândul său Bruxellesului să renunţe la cotele obligatorii de refugiaţi.

Comisia Europeană a prezentat anul trecut un plan de repartizare a 160.000 de refugiaţi, în mare parte sirieni, în statele membre. „Unele ţări membre nu-l aplică“, a declarat Juncker, care a participat la un colocviu la Paris.

„Este începutul sfârşitului dacă regula stabilită, elaborată în mod democratic, nu este respectată de către statele membre“, a avertizat şeful Executivului european, vizând îndeosebi Ungaria.

„Dacă, de fiecare dată când un stat membru nu este de acord cu o decizie, organizează un referendum pentru a spune contrariul a ceea ce stabileşte norma de drept, nu vom ajunge să gestionăm şi să guvernăm Uniunea Europeană“, a subliniat el.

Uniunea Europeană „se bazează pe drept“, a insistat Juncker. „Mă întristează foarte tare să văd că astăzi anumite state membre se evidenţiază prin faptul că nu mai respectă norma europeană“, a mai spus şeful Comisiei Europene, citat de AFP şi Agerpres.

Orban cere scoaterea cotelor de pe agenda UE

Ungaria a organizat duminica trecută un referendum privind cotele de refugiaţi, dar acesta nu a fost validat din cauza absenteismului.

Cu toate acestea, Viktor Orban a anunţat marţi că va cere Parlamentului de la Budapesta să voteze în favoarea interdicţiei privind „relocarea colectivă“ de refugiaţi în ţara sa.

Mai mult, aflat vineri în vizită la Bratislava, premierul ungar a cerut scoaterea de pe agenda Uniunii Europene (UE) a subiectului referitor la cotele obligatorii de migranţi, transmite agenţia MTI, citată de Agerpres.

Constituţia Ungariei trebuie modificată pentru a declara că nimeni nu le poate impune cu forţa ungurilor nici un fel de cote obligatorii de relocare, a declarat Orban presei după convorbirile cu premierul slovac, Robert Fico, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene.

Orban a precizat că l-a asigurat pe premierul slovac că amendarea Constituţiei Ungariei va avea loc în conformitate cu sistemul juridic al Uniunii Europene.

Slovacia vrea un plan alternativ cotelor obligatorii

Robert Fico a cerut la rândul său blocului comunitar să renunţe la actualul plan privind cotele obligatorii de refugiaţi şi să înceapă elaborarea unui proiect alternative.

„Discuţiile cu liderii UE au confirmat că sistemul cotelor obligatorii devine o chestiune moartă din punct de vedere politic“, a spus Fico după întrevederea avută cu Orban.

„Dorim ca propunerile legislative ale Comisiei Europene să reflecte atitudinea premierilor şi preşedinţilor, care au confirmat clar voluntariatul ca un principiu de bază în problemele privind migraţia“, a precizat el.

În acest context, premierul slovac a anunţat că doreşte ca la întâlnirea miniştrilor europeni de Interne din data de 13 octombrie să se înceapă elaborarea unor propuneri alternative celor avansate de Comisia Europeană.

Potrivit agenţiei Reuters, citate de Agerpres, la summitul european informal desfăşurat luna trecută la Bratislava, cancelarul german Angela Merkel a făcut un pas înapoi în demersul ei insistent de a-şi convinge partenerii europeni să accepte cotele obligatorii, ea fiind de acord să lase o portiţă de ieşire statelor est-europene, acceptând propunerea lor de „solidaritate flexibilă“, adică să poată contribui cu efective, echipamente şi cu fonduri la controlul migraţiei la frontierele UE, în loc să preia migranţi prin sistemul de cote.

Cotele obligatorii de refugiaţi au fost decise anul trecut în luna septembrie la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) în urma unui vot prin majoritate calificată. În lipsa consensului, s-a recurs la acest tip de vot pentru a fi depăşită opoziţia statelor care nu au acceptat această iniţiativă, ce prevede redistribuirea între statele UE a 160.000 de migranţi extracomunitari aflaţi în taberele din Grecia şi Italia.

Până în prezent au fost redistribuiţi numai aproximativ 5.000 mii de migranţi, din cauza condiţiilor puse de unele ţări, cum ar fi ca solicitanţii de azil să fie familii cu copii sau să aibă experienţă profesională, dar şi a preferinţei migranţilor pentru unele ţări, mai ales Germania sau statele nordice.