Corsica, noua bătaie de cap a Franţei. Parisul respinge orice încercare de separatism a insulei pe care s-a născut Napoleon

În Franţa anul se încheie pe fondul unor tensiuni care s-au produs pe insula Corsica, unde victoria naţionaliştilor în alegerile regionale din decembrie a creat o veritabilă surpriză. După ce mai mulţi pompieri au fost agresaţi la Ajaccio, în noaptea de Crăciun, într-un cartier cu o importantă populaţie de origine magrebină, s-au înregistrat acţiuni islamofobe fără precedent în acest departament francez.

Premierul francez, Manuel Valls, a respins miercuri noţiunea de „naţiune corsicană“ şi a înlăturat orice idee de „separare“ de Franţa după sosirea la putere în insula franceză Corsica a unor lideri naţionalişti ca urmare a alegerilor regionale de la jumătatea lunii decembrie, relatează AFP.

 „Unii vorbesc de o naţiune corsicană. Dar eu nu prea ştiu ce vrea să însemne aceasta. Nu există decât o singură naţiune, naţiunea franceză. Nu se pune problema să revenim asupra acestui punct“, a declarat Valls într-un interviu în cotidianul Le Parisien.

„Alipirea Corsicăi la Republica Franceză nu este şi nu va fi niciodată negociabilă“, a afirmat răspicat şeful guvernului socialist, în opinia căruia „nu este posibilă o separare“ pentru insula mediteraneeană care face parte din componenţa Franţei din 1768.

Manuel Valls a exclus, de asemenea, posibilitatea de a acorda limbii corsicane un statut de limbă co-oficială în insula în care s-a născut Napoleon, precum şi de a-i amnistia pe deţinuţii consideraţi de către naţionalişti drept „deţinuţi politici“.

„Republica Franceză recunoaşte limba corsicană, ea chiar se învaţă în şcolile din sistemul public (...). Dar nu există decât o singură limbă oficială: franceza“, a insistat premierul Valls.

„În Franţa nu există nici un deţinut politic (...) Nu poate avea loc nici o amnistie şi nu va avea loc“, a adăugat el în legătură cu problema deţinuţilor, reamintind de asasinarea, în 1998, a principalului reprezentant al statului în Corsica, prefectul Claude Erignac.

Liderul naţionalist şi nou preşedinte al executivului regional corsican Gilles Simeoni a reacţionat puternic la declaraţiile lui Valls, acuzându-l că refuză dialogul. „Este un fel de insultă la adresa sufragiului universal“, a afirmat Simeoni la postul de radio Europe 1.

Condamnând din nou violenţele care au zguduit Ajaccio, capitala insulei franceze, timp de trei zile la sfârşitul săptămânii trecute, Manuel Valls a dat asigurări printre altele că „statul nu va da înapoi niciodată în Corsica“. 

După ce mai mulţi pompieri au fost agresaţi la Ajaccio, în noaptea de Crăciun, într-un cartier cu o importantă populaţie de origine magrebină, s-au înregistrat acţiuni islamofobe fără precedent în acest departament francez.

Nu este pentru prima dată în Franţa cînd pompierii sunt agresaţi numai pentru că reprezintă statul, pentru că poartă o uniformă şi în mod implicit simbolizează puterea publică. Fenomenul are de ce să îngrijoreze, întrucît a luat amploare în ultimii ani. Iar uneori diverşi indivizi iresponsabili provoacă în mod intenţionat incendii, sau dau alarma, pentru a putea apoi să-i atace pe pompieri şi să arunce cu pietre în maşinile acestora. Pare incredibil dar realitatea de pe teren, în anumite suburbii, este aceasta: uneori pompierii au fost agresaţi chiar în timp ce stingeau incendii şi salvau vieţi omeneşti. 

Potrivit cifrelor oficiale, în 2014 în jur de 1600 de pompieri au fost ţinta unor atacuri şi agresiuni, grave sau mai puţin grave. Iar din 2008 încoace numărul de agresiuni comise împotriva pompierilor s-a dublat. Tot în 2014 au fost deteriorate în Franţa 374 de vehicule aparţinînd pompierilor, prejudiciul fiind estimat la peste 260 000 de euro.

Până acum însă Corsica, împreună cu o altă regiune, Limousin, au fost singurele care n-au înregistrat acest tip de acte de vandalism şi de agresiune. Ce s-a întîmplat însă între timp? O analiză interesantă este publicată de cotidianul Le Figaro. Există tensiuni larvare în Corsica unde, între 1960 şi 1970 au fost primiţi cu braţele deschise numeroşi imigranţi. La ora aceea exista o mare cerere de braţe de muncă în agricultură, în special în sectorul viticol. A urmat apoi o perioadă de "boom" în domeniul construcţiilor. In prezent, însă, pe fond de recesiune, unele cartiere periferice au devenit veritabile ghetouri etnice. Le Figaro scrie că există pericolul ca tensiunile astfel create să izbucnească mai repede în Corsica, datorită insularităţii ei, decât pe continent.

Noile autorităţi locale din Corsica, dominate de naţionalişti, au condamnat manifestaţiile cu caracter rasist şi islamofob care au avut loc imediat după agresiunile comise împotriva pompierilor. Unul dintre liderii naţionalişti corsicani, Jean-Guy Talamoni, reaminteşte că în Corsica, în anii celui de-al doilea război mondial, evreii au fost protejaţi, din Corsica nu s-au efectuat deportări în lagărele naziste. Rasismul şi islamofobia nu fac parte din cultura corsicană, mai spune Jean-Guy Talamoni. Iar cei care strigă, în corsicană "Arabi Fora" (adică "afară cu arabii") profanează limba corsicană, mai declară liderul naţionalist.

O anchetă este în prezent în curs pentru identificarea celor care i-au agresat pe pompieri. In paralel sunt lansate apeluri la calm, inclusiv din sânul comunităţii musulmane, şocată după ce unul din locurile sale de cult a fost atacat şi deterioarat. Dar rămâne acest sentiment, că tensiunile şi violenţele au atins un grad până acum necunoscut în Corsica, iar aceasta într-un moment delicat, când victoria naţionaliştilor la alegerile regionale plasează clasa politică franceză într-o stare de alertă.