CORESPONDENŢĂ DE LA BRUXELLES De unde taie Europa 30 de miliarde de euro?
0Liderii europeni negociază în aceste zile la Bruxelles bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani. Cine pierde şi cine câştigă?
Departe de atmosfera flamandă, în spatele uşilor închise, liderii Europei au început, ieri, la Bruxelles, negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, care va cuprinde o perioadă de şapte ani ( 2014-2020). Numit, oficial, „Cadrul financiar multianual”, bugetul UE se va negocia, şi de această dată, sub presiunea tăierilor financiare, şi s-ar putea solda cu un nou eşec. La precedentul Consiliu European, din perioada 22-23 noiembrie 2012, singurul acord convenit a fost diminuarea bugetului cu aproximativ 100 de miliarde de euro, faţă de propunerea susţinută, atunci, de Comisia Europeană. Dacă în aceste două luni au fost convenite diminuări de 70-80 miliarde de euro, acum liderii europeni s-au aşezat la masa pentru a găsi o soluţie pentru reducerea finală, de 30 de miliarde de euro, iar această tăiere trebuie să evite bugetul pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună. Aceasta este, de fapt, miza Consiliului European, fapt subliniat şi de preşedintele Traian Băsescu, la Bucureşti, înainte de plecarea spre summit. „Obiectivele noastre par a fi clare, vom vedea care sunt jocurile din interiorul Comisie Europene, dar în mod categoric România va susţine ca cele 30 de miliarde să nu fie reduse de la politica agricolă sau de coeziune”, a spus, tranşant, Băsescu.
Poziţia marilor state
Cu toate că soluţia de compromis găsită privind viitorul buget este apreciată ca rezonabilă, marile state contribuitoare, Germania, Marea Britanie, Franţa, Suedia şi Italia au, în continuare, o atitudine critică faţă de Preşedinţia Consiliului European şi cer o diminuare şi mai mare a bugetului, fapt ce irită ţările grupate în “Prietenii Coeziunii”, printre care şi România. Chiar dacă poziţia oficială a statelor lasă de înţeles că se va ajunge la un nou compromis, spiritele s-ar putea inflama din nou, după ce premierul demisionar al Italiei, Mario Monti, a anunţat că nu va ezita să folosească dreptul de veto în situaţia în care bugetul nu va fi şi mai mult micşorat. Dacă declaraţiile lui Monti pot fi privite cu tact, deoarece acesta se află în campanie electorală împotriva lui Silvio Berlusconi, mult mai îngrijorătoare este poziţia Cehiei. Deşi face parte din grupul statelor beneficiare nete (Prietenii Coeziunii), Cehia nu este, nici ea, mulţumită de parametrii financiari şi ameninţă cu folosirea dreptului de veto.
Ce câştigă România?
Mai marii Europei vor decide să ridice nivelul plafonării cu 10% pentru fiecare stat membru UE. Decizia aduce atât avantaje cât şi dezavantaje pentru România, deoarece acest procent adăugat fiecărui stat comunitar este calculat în funcţie de PIB-urile din exerciţiul financiar 2007-2012, atunci când România era în capul listei de sărăcie a Uniunii Europene. Ţara noastră va fi în situaţia de a cîştiga 7-8 miliarde din reconfigurarea noului buget, însă această sumă, prin comparaţie cu alte state, devine irelevantă. De exemplu, creşeterea cu 10% a finanţării pentru România, înseamnă, raportat la PIB-ul din ultimii ani, o creştere în termeni reali de numai 1,9%. Privind comparativ, Polonia, la acelaşi plafon de 10%, ajunge la o creştere reală de 7%, atunci când se raportează la PIB. Singurul stat aflat în acceeaşi barcă cu România mai este Slovacia, şi ea trasă în jos de PIB.
De unde vin banii?
La ora actuală, România primeşte aproximativ 33 de miliarde, bani europeni. Această sumă provine din politica de coeziune, 19 miliarde, plăţi directe, 6 miliarde, dezvoltare rurală, 8 miliarde şi cooperare teritorială, 0,5 miliarde, de unde rezultă un total de 33, 5 de miliarde. România ar putea ajunge la 40 de miliarde, din creşterea fondurilor de coeziune (3 miliarde) şi a celor privind plăţile directe cu 5 miliarde. La ultimul capitol o importanţă decisivă o are comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a cărui reformă va aduce creşteri progresive ale subvenţiilor în agricultură. Fermierii români primesc în acest moment 117 euro, în anul următor vor primi 183, iar până în 2020 ar putea ajunge la 196 de euro pe hectar.
Paşii următori
În situaţia unui acord la nivelul liderilor europeni, proiectul de buget pentru perioada 2014-2020 va obţine acordul politic în Consiliul UE. Apoi, urmează o procedură greoaie de stabilire şi aprobare a regulamentului de aplicare şi votul în Parlamentul European (PE), cea de-a doua instanţă deliberativă, care nu poate depune amendamente, ci doar să-l aprobe sau să-l respingă.