Confruntat cu o situaţie bugetară grea, noul guvern bulgar caută să scoată bani din piatră seacă
0Noul ministru de finanţe Asen Vasilev a avertizat că situaţia financiară este grea în urmă refuzului guvernului Borisov de a propune în parlament actualizarea bugetului. Din această cauză, executivul trebuie să gasească noi surse de finanţare şi să recurgăă la împrumuturi externe.
În aceste condiţii guvernul interimar aşteaptă de la fisc concomitent cu slăbirea presiunilor asupră companiilor mici aflate în criză să asigure banii necesari pentru finanţarea măsurilor antiepidemiologice şi de menţinere a locurilor de muncă în sectoarele cele mai grav afectate. O atenţie specială va fi acordată companiilor finanţate cu zeci şi sute de milioane de euro din bugetul de stat şi din fondurile Uniunii. Este vizată în primul rând compania de stat „Autostrăzi” cu căteva zeci de funcţionari, prin care în ultimii doi ani au fost repartizate fără licitaţii peste 2,5 miliarde euro unor mari companii private.
Ministerul de finanţe va pregăti contractarea de noi datorii pe pieţele externe. Unul din viceminiştrii va răspunde pentru auditarea fondurilor europene primite şi realizarea măsurilor de care depinde aderarea Bulgariei la Zona euro.
Noii miniştri vor asigura în decurs de 10 zile informaţii despre situaţia în sectoarele respective. Organizarea alegerilor de la 11 iulie va fi precedata de înlocuirea unui mare număr de prefecţi şi de şefi ai regionalelor de poliţie.
Ex-premierul Borisov a declarat că prin schimbările de cadre sunt restabilite poziţiile oligarhilor care au fugit din ţara. A fost menţionat Vasil Bojkov – miliardarul acuzat de multe infracţiuni financiare al cărui partid a obţinut aproape 3% în ultimele alegeri.
Guvernul interimar va analiza ultima variantă a Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă în scopul de a-l adapta mai bine la criteriile Uniunii. Radev a criticat unul din accentele variantei – Programul Naţional de Reabilitare Termică. Toate blocurile de locuit până acum au fost numai învelite cu polistiren fără a fi întărită construcţia acestora. Programul este finanţat din bugetul naţional şi din fondurile Uniunii dar de pe urmă sa profită un număr relativ mic de bulgari. Dacă se va merge în ritmul actual realizarea la nivel naţional va dura 40-50 de ani.
Radev a declarat că ţara are o nevoie mai mare de investiţii în modernizarea sistemului de învăţământ şi în retehnologizare.
Guvernul interimar condus de consilierul prezidenţial Stefan Ianev a înlocuit şefii celor mai importante agenţii economice – a fiscului, a vămilor şi a investiţiilor străine.
Asigurarea funcţionării normale a statului, garantarea unor alegeri corecte şi adoptarea unor măsuri pentru consolidarea statalităţii, pentru a le arăta bulgarilor că ţara lor poate fi condusă cu onestitate, transparenţă şi responsabilitate sunt priorităţile guvernului interimar de la Sofia .
Şeful statului bulgar a convocat alegeri parlamentare anticipate pentru data de 11 iulie şi l-a numit prim-ministru interimar până la formarea viitorului guvern pe Stefan Ianev, consilierul său pentru securitate şi apărare.
Acesta este al doilea guvern interimar numit de preşedintele Radev după preluarea mandatului său, în urmă cu cinci ani.
Adunarea Naţională (parlamentul) a adoptati amendamente importante la Codul electoral. În secţiile de vot din ţară cu cel puţin 300 de alegători se va vota doar cu ajutorul maşinilor de vot. Excepţii vor fi doar în circumstanţe neprevăzute externe, atunci când maşinile de votare nu funcţionează şi este necesară trecerea la buletinele de vot clasice, de hârtie, potrivit novinite.com.
Buletinele de vot de hârtie vor fi folosite doar în secţiile cu mai puţin de 300 de alegători, în cazul votării cu urna mobilă, în secţiile de vot din instituţii medicale, adăposturi pentru persoane în vârstă şi alte instituţii ce oferă asistenţă socială, în secţiile de vot de pe navele sub pavilion bulgar şi în cele din afara Bulgariei în care la precedentele alegeri numărul alegătorilor a fost mai mic de 300.
Potrivit Comisiei electorale centrale din Bulgaria, la scrutinul din 4 aprilie dintre cei 3.334.283 de alegători au votat folosind maşini de vot 789.923 de persoane.