Condițiile de trai în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia s-au înrăutățit: „Viața a devenit imposibilă”/ „Oamenii nu trăiesc, doar supraviețuiesc”

După aproape patru ani de război, condițiile de trai în teritoriile ocupate de Rusia sunt din ce în ce mai dificile. Orașele și satele din estul Ucrainei se confruntă cu penurii critice - de locuințe, apă, electricitate, căldură și îngrijire medicală. Chiar și președintele rus Vladimir Putin a recunoscut că există „multe probleme cu adevărat urgente și presante” în aceste zone, relatează AP.

În regiunile anexate Donetsk, Luhansk, Herson și Zaporojie, locuitorii sunt forțați să accepte cetățenia, limba și cultura rusă. În primăvara anului trecut, aproximativ 3,5 milioane de oameni primiseră pașapoarte rusești, eliberate în schimbul accesului la servicii esențiale. Cei suspectați de simpatii ucrainene riscă arestarea, tortura și chiar moartea, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

La începutul invaziei, Vnukova, soțul ei Oleksii și fiul lor de 16 ani, Zhenya, au stat ascunși  zile întregi într-un subsol umed din casa lor din  satul Kudriashivka, în estul Ucrainei. Soldații ruși patrulau pe străzi cu mitraliere, instalau puncte de control, jefuiau case și bombardau orașul.

„Toată lumea era foarte speriată și se temea să iasă”, a declarat Vnukova pentru Associated Press. Trupele vizau simpatizanții ucraineni și funcționarii publici, precum ea și soțul ei.

La mijlocul lunii martie, Vnukova a decis să fugă împreună cu fiul și familia fratelui ei, lăsându-l temporar pe Oleksii în urmă. În mijlocul focului de mortier, au condus spre Starobilsk, fluturând un cearșaf alb. „Ne-am luat deja la revedere de la viață, blestemând această lume rusă”, și-a amintit ea.

Mii de ucraineni s-au confruntat cu decizii similare: să fugă din calea forțelor inamice sau să riște detenția sau chiar moartea.

Oleksii Vnukov, ofițer de securitate judiciară, a rămas două săptămâni în Kudriashivka. A fost amenințat de două ori cu execuția și scos în stradă de soldați înainte de a reuși să fugă. Astăzi, familia trăiește în Estonia, unde Inna lucrează la o tipografie, iar Oleksii este electrician.

„Viața părăsește teritoriile ocupate”, spune Oleksii. „Oamenii de acolo nu trăiesc, doar supraviețuiesc.”

Pentru Vnukova și familia ei, Estonia reprezintă un nou început. Cuplul are o fiică de un an, Alisa, iar fiul lor, Zhenya, are acum 20 de ani. Totuși, nu contenește să se gîndească la satul natal, Kudriashivka. Doar aproximativ 150 de oameni mai rămân în satul care odinioară avea 800 de locuitori.

„Visăm să ne întoarcem de patru ani, dar ne întrebăm mereu: oare ce vom găsi acolo?” a spus Vnukova.

Represiunea continuă în teritoriile ocupate

Apărătorii drepturilor omului spun că autoritățile ruse continuă să impună un „control sistematic și total” asupra populației, vizând jurnaliști, profesori, oameni de știință, politicieni și oricine are legături cu armata ucraineană. Locuitorii se confruntă zilnic cu verificări de documente, percheziții în masă și denunțuri. Sunt folosite „tabere de filtrare” pentru identificarea potențialilor disidenți, în timp ce mii de cetățeni sunt reținuți pe termen nelimitat fără acuzații.

Mykhailo Savva, de la Centrul pentru Libertăți Civile din Ucraina, a declarat că practica armatei ruse de a exercita „un control sistematic și total” în teritoriile ocupate continuă și în prezent.

„Chiar dacă un număr semnificativ de persoane active din punct de vedere social au fost deja reținute, serviciile speciale rusești continuă să identifice ucraineni neloiali, să obțină mărturii și să rețină persoane. Locuitorii se confruntă zilnic cu practici precum verificarea documentelor, percheziții în masă și denunțuri”, a declarat Savva.

Stanislav Shkuta, 25 de ani, care a fugit din Nova Kakhovka în 2023, a descris cum soldații ruși au oprit un autobuz și i-au forțat pe pasageri să se dezbrace pentru a arăta tatuajele ucrainene.

„A fost îngrozitor. Bărbații și femeile au fost rugați să se dezbrace până la brâu pentru a  verifica dacă nu cumva aveau tatuaje ucrainene”, a spus Shkuta, care locuiește acum în Estonia. „Am pălit de frică, întrebându-mă dacă ștersesem totul din telefon”.

El spune că prietenii săi care au rămas în Nova Kakhovka spun că traiul lor s-a înrăutățit, iar persoanele suspectate de simpatie față de Ucraina sunt oprite pe stradă sau supuse unor inspecții surpriză din ușă în ușă.

„Astăzi, prietenii mei se plâng că viața acolo a devenit imposibilă”, a spus el.

Rusia a creat o „rețea vastă de centre de detenție secrete și oficiale, unde zeci de mii de civili ucraineni” sunt reținuți pe termen nelimitat fără acuzații, a declarat Oleksandra Matviichuk, șefa Centrului pentru Libertăți Civile, laureată a Premiului Nobel pentru Pace.

„Toată lumea știe că, dacă ajungi acolo, viața ta nu mai valorează nimic”, a spus ea.

„Rusia folosește teroarea în teritoriile ocupate pentru a elimina fizic persoanele active care lucrează în anumite domenii: profesori, scriitori pentru copii, muzicieni, primari, jurnaliști, ecologiști. De asemenea, intimidează majoritatea pasivă”, spune Matviichuk.

Oficialii ruși au refuzat să comenteze acuzațiile oficialilor ONU pentru drepturile omului că ar tortura civili și prizonieri de război.

Aproximativ 16.000 de civili au fost reținuți ilegal, dar acest număr ar putea fi mult mai mare, deoarece mulți sunt ținuți fără posibilitate de comunicare cu lumea din afară, a spus ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului, Dmytro Lubinets.

Un raport al ONU publicat vara trecută arată că, între iulie 2024 și iunie 2025, au fost intervievați 57 de civili reținuți în regiunile ocupate, iar 52 dintre ei au raportat bătăi severe, șocuri electrice, violență sexuală, umiliri și amenințări cu violența.

Victoria Roshchyna, o jurnalistă în vârstă de 27 de ani, a dispărut lângă Centrala Nucleară Zaporojie în 2023. Corpul ei, returnat Ucrainei în 2025, prezenta semne de tortură, inclusiv organe scoase.

Mariupol: de la asediu la rusificare

Mariupol, un oraș cu aproximativ jumătate de milion de locuitori înainte de război, a suferit un asediu brutal. Bombardamentul teatrului regional Donetsk pe 16 martie 2022 a ucis aproape 600 de civili. Majoritatea locuitorilor au fugit, dar supraviețuitorii au fost forțați să accepte cetățenia rusă pentru a beneficia de îngrijire medicală și compensații pentru locuințele distruse.

Blocurile noi de apartamente sunt vândute noilor veniți ruși, în timp ce rezidenții ucraineni se confruntă cu exproprieri pe scară largă. Autoritățile încurajează migrarea din alte regiuni cu stimulente bănești pentru profesioniști dispuși să rămână pe termen lung.

Majoritatea populației orașului, de aproximativ jumătate de milion de locuitori, a fugit, dar mulți au trăit în subsoluri, a spus un fost actor care s-a ascuns luni întregi împreună cu părinții săi și care spune că au fost aproape de moarte din cauza bombardamentelor rusești.

Fostul actor, care se află acum în Estonia, a vorbit sub condiția anonimatului pentru a nu-și pune în pericol părinții în vârstă de 76 de ani, care se află încă în Mariupol. Ei au fost nevoiți să accepte cetățenia rusă pentru a beneficia de îngrijiri medicale, precum și de o plată unică echivalentă cu 1.300 de dolari pe persoană ca despăgubire pentru casa lor distrusă, a spus el.

La fel ca în alte orașe ocupate, în Mariupol are loc un proces de rusificare, prin schimbarea numelor străzilor, predarea în școli a programei aprobate de Moscova, utilizarea rețelelor de telefonie și televiziune rusești și trecerea la fusul orar al Moscovei.

„Dar chiar și astăzi, amenințarea morții nu a dispărut. Doar cei care au pașapoarte rusești pot supraviețui”, a spus fostul actor, adăugând că părinții săi i-au cerut să nu le trimită cărți poștale în limba ucraineană, deoarece „ar putea fi periculos”.

Putin „afirmă deschis că nu există limbă ucraineană, cultură ucraineană, națiune ucraineană. Iar în teritoriile ocupate, aceste cuvinte se transformă în practici teribile”, a spus Matviichuk.

Dar nu toată lumea se opune preluării puterii de către Rusia în Mariupol. Fostul actor spune că jumătate dintre membrii vechii sale trupe susțin acum Kremlinul și cred că Kievul „a provocat războiul”.

Locuințele sunt o problemă în Mariupol, unde populația s-a redus la jumătatea celei de dinainte de război. Noi blocuri de apartamente au fost construite pe ruine, dar în loc să fie date celor care și-au pierdut locuințele, acestea sunt vândute noilor veniți ruși.

Unii dintre cei care și-au pierdut locuințele au făcut chiar apeluri video către Putin. „Ați spus că «nu îi abandonăm pe ai noștri». Noi nu suntem de-ai voștri?”, a spus un locuitor la un miting.

Cel puțin 12.191 de apartamente din Mariupol au fost adăugate pe o listă de apartamente pretins „fără proprietar” și abandonate, care urmează să fie expropriate. Alte mii sunt confiscate în alte părți.

Moscova încurajează cetățenii ruși să se mute în regiunile ocupate, oferindu-le o serie de beneficii. Profesorilor, medicilor și lucrătorilor din domeniul cultural li se promit suplimente salariale dacă se angajează să locuiască acolo timp de cinci ani.

Infrastructură și sistem de sănătate în colaps

Orașe precum Sievierodonetsk și Alchevsk se luptă să asigure locuitorilor căldură, apă și electricitate. Spitalele sunt prost dotate, bazându-se adesea pe personal medical rus rotativ. Locuitorii se bazează pe camioane cu apă care îngheață iarna și pe puncte de încălzire insuficiente.

Anii de război și neglijare au adus multe orașe ocupate din estul Ucrainei în pragul unei crize în ceea ce privește aprovizionarea cu căldură, electricitate și apă.

Orașul Sievierodonetsk, situat în nord-estul țării, a suferit distrugeri semnificative înainte de a cădea în mâinile Rusiei în iunie 2022. Din 140.000 de locuitori, au mai rămas doar 45.000, în majoritate vârstnici sau persoane cu dizabilități.

Doar o singură ambulanță deservește întregul oraș, iar medicii și alți lucrători din domeniul sănătății vin din regiuni rusești precum Perm pentru a trata pacienții din  spital, a spus o fostă ingineră în vârstă de 67 de ani, care a vorbit sub condiția anonimatului, de teama  represaliilor.

Cu toate acestea, ea continuă să susțină „munca extraordinară pe care o face Putin”, deoarece s-a născut și a crescut în fosta Uniune Sovietică.

În Alchevsk, un oraș din regiunea Luhansk, peste jumătate din locuințe nu au avut căldură timp de două luni extrem de reci. Au fost înființate cinci stații de încălzire, iar companiile de utilități au declarat că peste 60% din rețelele municipale de încălzire sunt în stare proastă, fără fonduri pentru reparații.

Chiar și un politician pro-Moscova, Oleg Tsaryov, a acuzat autoritățile că au înghețat „un întreg oraș”. Când sistemul de încălzire s-a defectat în 2006, autoritățile ucrainene „și întreaga țară au intervenit pentru a ajuta și au înlocuit complet echipamentele defecte”. Dar după preluarea puterii de către Rusia, oficialii „au reușit să repete acest scenariu apocaliptic”, a adăugat el.

În regiunea Donețk, camioanele umplu butoaiele din fața blocurilor de apartamente, dar acestea îngheață în timpul iernii, a spus un locuitor.

Anul trecut, Putin a recunoscut situația dificilă din cele patru regiuni.

„Știu cât de greu le este acum locuitorilor din orașele și localitățile eliberate. Există multe probleme cu adevărat urgente și presante”, a declarat el, cu ocazia celei de-a treia aniversări a încorporării acelor zone în Rusia, precizând că a lansat un „program de dezvoltare socio-economică pe scară largă” în aceste regiuni.