Comisia Europeană: Performanţa DNA în cazurile de corupţie, cel mai important progres în justiţie de la aderarea României la UE

Performanţele Direcţiei Naţionale Anticorupţie în investigarea şi trimiterea în judecată în dosare de corupţie la nivel înalt poate fin considerat cel mai semnificativ progres în domeniile aflate sub monitorizarea Comisiei Europene, de la aderarea României la UE, se arată în proiectul de raport sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare în justiţie ce urmează să fie adoptat miercuri la prânz de Comisia Europeană.

Raportul menţionează şi faptul că în aceste dosare au fost instrumentate cazuri de corupţie în care au fost implicaţi politicieni „din toate partidele politice".

Dosarele DNA au fost însă în mod semnificativ întârziate de instanţe, mai consemnează aceeaşi evaluare care remarcă deciziile definitive ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în câteva cazuri importante „condamnarea cu executare a unui fost prim ministru, a unui fost ministru şi a unui actual membru al Parlamentului", dar critică faptul că multe din sentinţele pentru corupţie, peste 60%, sunt pedepse cu suspendare.

„Există îmbunătăţiri vizibile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie" însă la nivelul celorlate instanţe care instrumentează dosarele unor demnitari locali - prefecţi, preşedinţi de Consilii Judeţene, primari - se înregistrează întârzieri şi întreruperi.

Comisia Europeană face şi câteva recomandări în privinţa luptei împotriva corupţiei de care autorităţile de la Bucureşti ar trebui să ţină cont în perioada următoare:

• Rezultatele obţinute de DNA ar trebui sunt continuate de noua conducere a acestei instituţii

• Implementarea Strategiei Naţionale Anti-corupţie astfel încât toate agenţiile guvernamentale să raporteze anual cu privire la prevenirea şi sancţionarea corupţiei, fraudei şi conflictelor de interese. În conformitate cu strategia, să stabilească norme procedurale clare şi bune practici pentru deciziile Parlamentului de a permite anchetarea şi investigarea aleşilor acestei instituţii.

• Să demonstreze un istoric în urmărirea penală a spălării de bani ca o infracţiune de sine stătătoare şi să livreze rezultate convingătoare în recuperarea a infracţiunii, prin confiscarea extinsă.

• Rezultate mai bune în prevenirea şi sancţionarea corupţiei, fraudei şi conflictelor de interese în domeniul achiziţiilor publice în toate sectoarele de activitate ale Guvernului. În acest context, România ar trebui să ofere un răspuns corespunzătorla recomandările privind sistemul de achiziţii publice recent făcute de Comisia Europeană