Cine are de câştigat din criza E.coli: medicii testează pe pacienţi un nou medicament

În contextul unei epidemii de E. coli fără precedent, o echipă de medici germani a demarat un experiment clinic de testare a unui antibiotic despre care unii se tem că ar putea face mai mult rău decât bine.

Până în prezent, medicamentul a dat rezultate bune, motiv pentru care câteva spitale din Germania au început să administreze şi antibiotice, dar există şi îngrijorări cu privire la posibilele efecte secundare, scrie Fox News.

Doctorul Friedrich Hagenmueller, director la un spital din Hamburg, este de părere că atunci când la mijloc se află viaţa pacientului, merită încercată şi o terapie neortodoxă. Până în prezent, sindromul uremic hemolitic, boala provocată de o tulpină extrem de agresivă a bacteriei Escherichia Coli, a provocat moartea a 24 de persoane şi infectarea altor 2.400.

"Ideea este de a distruge bacteria încă de la început cu un antibiotic", a declarat Hagenmueller.

Majoritatea infecţiilor bacteriene sunt tratate cu antibiotice. Dar oficialii de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Centrele americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor nu recomandă utilizarea acestora în tratarea E. coli deoarece antibioticele pot declanşa o eliberare mai rapidă a toxinelor în intestine de către bacterie şi pot duce la complicaţii renale.

Există, însă, şi medici care apără folosirea antibioticelor în tratarea E. coli, pe motiv că nu toate au acelaşi efect. "Aceasta este o tulpină nou, deci poate că avem nevoie de un nou tratament", a spus Stephen Smith, microbiolog.

Deşi E. coli afectează, de cele mai multe ori, copiii şi persoanele în vârstă, de această dată majoritatea pacienţilor sunt persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 50, într-o stare fizică bună, iar 77% sunt femei.

Singurul tratament convenţional în acest caz este consumul de apă şi înlocuirea intravenoasă de fluide. Cei mai mulţi dintre cei 177 de pacienţi internaţi la spitalul german Asklepios au fost stabilizaţi şi trimişi acasă la o săptămână de la trtamentul convenţional. La aproximativ o treime din aceste persoane au apărut complicaţii: s-au acumulat fluide în stomac, picioare şi plămâni (cam 15 kg).

Germanii donează sânge pentru cei afectaţi de epidemia E. coli

Alţii au suferit crize epileptice şi probleme neurologice în urma cărora nu mai pot vorbi. Probleme hepatice sau renale sunt alte afecţiuni.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, Hagenmueller a decis să-i administreze antibiotice pacientei Nicoletta Pabst în vârstă de 41 de ani, internată în stare gravă, care a spus că este gată să încerce orice.

"Doctorul mi-a explicat totul şi am fost de acord să-l încerc. Aş fi acceptat orice care m-ar fi putut face să mă simt din nou bine. Mă simţeam foarte rău", a povestit Nicoletta Pabst.

Hagenmueller susţine că există "slabe dovezi ştiinţifice" care să susţină teoria conform căreia antibioticele ar putea duce la eliberarea mai multor toxine în organism de către bacterie.

"Nicoletta Pabst era în stare gravă, iar într-o săptămână a plecat acasă", a spus el.

Săptămâna trecută, spitalul Asklepios a adoptat antibioticele ca tratament pentru toate cazurile grave. În total, şase pacienţi au fost trataţi cu antibiotice în spitalul Akslepios, de la izbucnirea epidemiei şi toţi se simt bine până în prezent, susţine Hagenmueller.