China ar putea ajuta la salvarea euro. Dar cu ce preț?

China ar putea fi cel mai important sprijin pentru mărirea capacității fondului de salvare european, însă investiția sa depinde acum de măsura în care guvernele zonei euro vor accepta condițiile impuse de Beijing pentru acest ajutor.

Sprijinul Chinei depinde de contribuțiile pe care celelalte țări le vor face fondului de salvare și în același timp și de garanțiile primite în privința riscurilor investiției, conform lui Li Daokui, membru academic comisiei pentru politică monetară din cadrul băncii centrale chineze, scrie Financial Times (FT).

Citește și: China nu este eroul salvator al Europei în fața crizei financiare

"Este în interesul Chinei, mai ales pe termen lung, să ajute Europa, pentru că ea este cel mare partener de comerț al nostru, însă cea mai mare îngrijorare a guvernului chinez este cum să explice această decizie poporului nostru," a spus Li, citat de FT. "Ultimul lucru pe care și-l dorește China cum este să-și risipească bogăția și să înceapă să fie văzută doar ca o altă sursă ușoară de bani," a adăugat profesorul chinez.

Beijing ar mai putea cere liderilor europeni să nu mai critice politica valutară a Chinei, de multe ori o sursă de tensiune între China și partnerii săi. Statele Unite spun că subevaluarea intenționată a sistemului monetar chinez sprijină în mod necompetitiv exporturile chineze.

Însă în ciuda tensiunilor din jurul unei relații mai intense de dependență China-Europa, piețele financiare au răspuns pozitiv deciziilor anunțate de liderii europeni după summitul care a durat în jur de zece ore și s-a terminat în orele dimineții, chiar înainte ca piețele să se deschidă.

Aceasta s-a datorat planului de recapitalizare a băncilor europene, asumării din partea investitorilor privați a unei pierderi de 50% din valoare obligațiunilor deținătorare de datorii grecești și măririi capacității fondului de salvare european, numit și Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară.

1,000 de miliarde de euro pentru a opri contagiunea crizei

FESF va crește de patru-cinci ori, ajungând la suma de aproximativ 1,000 de milliarde de euro, după ce momentan a mai rămas cu în arpoximativ 250-275 de milliarde de euro din suma inițial alocată de 440 de milliarde de euro, după ce a oferit fonduri de salvare financiară Greciei, Irlandei și Portugaliei.

Transformarea FESF într-un instrument mult mai puternic de salvare al economiilor lovite de criza datoriilor suverane se va realiza folosind două opțiuni.

Prima opțiune este cea care presupune implicarea unei țări precum China, deoarece se va crea un vehicul de investiții cu scop special ("special purpose investment vehicle" sau SPIV) care se va finanța prin investitori străini suverani sau privați, cum ar China sau fondurile de investiții din Orientul Mijlociu care să poată cumpăra obligațiuni ale țărilor din zona euro cu probleme.

Cealaltă opțiune implică folosirea FESF ca și garanție parțială pentru investitorii care sunt interesați să cumpere obligațiuni din statele lovite de criza datoriilor suverane a zonei euro.

Cele două opțiuni ar putea fi folosite simultan și de asemenea, cu sprijin din partea Fondului Monetar Internațional.

Condițiile unei astfel de soluții ar urma să fie finalizate în luna noiembrie de către Eurogrup, grupul celor 17 miniștri de finanțe din zona euro (7-8 noiembrie).

Ajutor, dar cu ce preț?

Președintele FESF, Klaus Regling urma să călătorească la Beijing joi seară pentru a discuta cu oficiali chinezi cu cât ar putea contribui China.

De asemenea, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a discutat după summitul de miercuri (26 octombrie) la telefon cu omologul său chinez, Hu Jintao, despre contribuţia Beijingului la rezolvarea crizei europene.
Rezervele valutare uriaşe ale Chinei 3.200 de miliarde de dolari, deși îi dau acesteia statutul de partener puternic pe scară mondială, nu pot fi folosite decât sub condiții foarte stricte, ceea ce presupune și impunerea multor condiții statelor din zona euro în schimbul spriijinului financiar.

Investițiile directe nefinanciare ale Beijingului în UE sunt încă mici, potrivit FT, ele reprezentând mai puțin de 0,2% din toate investițiile străine de capital în Europa.

Părerile privind căutarea unui ajutor financiar în afara Europei rămân însă împărțite. Șeful asociației industriilor din Germania, Hans-Peter Keitel a declarat, pentru FT, că sprijinul Chinei va veni cu "un cost politic": "Faptul că o țară din afara zonei euro este rugată să ajute moneda euro i-ar putea da acesteia puterea de a decide soarta monedei europene unice."