Cele mai importante priorităţi verzi ale UE după alegerile europarlamentare

În urma alegerilor europarlamentare, niciun grup parlamentar nu a avut o victorie decisivă, însă în ceea ce priveşte politicile privind schimbările climatice, lucrurile stau diferit, potrivit Politico.

Este destul de clar că probleme care erau odată considerate marginale, precum impunerea unei taxe pe combustibilul pentru aeronave pentru a reduce cererea de zbor; sau foarte greu de rezolvat, precum o soluţie comună pentru a face blocul neutru pentru climă până în 2050, a primit un impuls datorită alegerilor.

Iată câteva probleme de mediu care ar putea fi rezolvate în timpul mandatului noului Parlament şi noii Comisii:

Neutralitatea din punct de vedere climatic

Schimbările climatice au fost un subiect foarte important în spectrul politic. Acest lucru va pune presiune pe decidenţii politici ai UE şi pe statele membre pentru a grăbi eforturile de a adopta o strategie pe termen lung privind emisiile şi un obiectiv climatic până în 2050 – Comisia Europeană care îşi încheie activitatea a propus o ţintă de neutralitate climatică, acest lucru însemnând că blocul va absorbi la fel de multe gaze cu efect de seră cât emite. 

Subiectul este acum discutat de către ţările UE şi va fi pe agenda unui Consiliu European, în iunie, precum şi în toamnă şi iarnă. Va fi rolul viitoarei Comisii să propună o legislaţie detaliată pentru a implementa ţinta blocului pt mijlocul secolului, odată ce liderii cad de acord asupra direcţiei generale.

Sub Acordul de la Paris, UE va trebui să-şi prezinte strategia privind emisiile în 2020, precum şi să comunice angajamente noi sau existente legate de climă.

Ca parte a promisiunii făcute sub Acordul de la Paris, UE  a promis că va reduce emisiile cu cel puţin 40 la sută până în 2030. Însă nu este suficient pentru a respecta scopul aordului de a limita încălzirea globală şi acum militanţi din domeniul mediului, partide ecologiste şi mai multe guverne – ca cele ale Olandei şi Finlandei – vor să crească obiectivul. Este mai probabil ca acest lucru să se înfăptuiască, acum că îngrijorarea privind clima şi mediul au forţat principalele forţe politice – în special Partidul Popular European (PPE) – să-şi sporească eforturile referitoare la climă.

Emisiile din sectorul maritim şi aerian

Aceste sectoare nu sunt incluse în Acordul de la Paris şi erau marginale pentru aproape toţi, cu excepţia unor activişti de mediu mai vehemenţi. Însă emisiile din sectorul  maritim şi aerian se află acum pe agendă.

Ţările UE nu au căzut de acord asupra modalităţii folosite pentru a reduce emisiile maritime, dar se apropie de un consens privind termenul-limită când ar trebui ca acest lucru să se întâmple. UE cere acţiuni concrete pentru reducerea emisiilor maritime până în 2023.

În ceea ce priveşte sectorul aviaţiei, Olanda a fost de mult timp singură în insistenţele sale de a implementa în toată Uniunea o taxă pe zbor – fie prin taxarea biletelor de avion, a zborurilor sau a carburantului. În loc să aştepte după restul blocului, ţara a demarat planurile pentru o taxă de 7 euro/pasager. Olandezii au spus că vor renunţa la taxă dacă alte ţări membre UE sunt de acord cu impunerea unei taxe la nivelului întregului bloc comunitar. Aceată măsură pare acum mai probabilă.

Înaintea alegerilor europarlamentare, Manfred Weber, Frans Timmermans şi Margrethe Vetager au susţinut această schemă de taxare. Numai Conservatorii şi Reformiştii Europeni s-au opus unei taxe pe combustibilul aeronavelor.

Taxe pe carbon

Fie că este vorba despre o taxă pe carbon la graniţa Europei, aşa cum a propus preşedintele francez Emmanuel Macron, sau o taxă de importurile de energie poluantă, cum vrea Spania, sau o taxă de aviaţie, idee susţinută de olandezi, toată lumea vorbeşte despre taxele verzi ca despre un instrument esenţial de a reduce radical emisiile prin generarea unei schimbări spre energia regenerabikă, transportul sustenabil şi modificarea modelelor de consum.

Comisia care îşi încheie acum mandatul este de acord. „Lucrul care ne lipseşte este un cadru modern pentru taxarea energiei care să corespundă cu nivelul nostru de ambiţie“, a spus comisarul pentru energie şi politici climatice Miguel Arias Canete, în aprilie. 

Însă toate ţările UE vor trebui să-şi dea acordul unanim pentru o astfel de taxă – fapt pe care Comisia încearcă să îl schimbe, dar se va confrunta cu o luptă grea. Însă acesta este un moment bun. În timpul campaniei, atât Timmermans, cât şi Guy Verhofstadt, o voce liberală importantă, au susţinut ideea unei taxe pe carbon – şi Verzii, bineînţeles, cer de mult timp o taxare verde pe întreg teritoriul UE.

„De ce nu taxăm kerosenul? Taxăm combustibilul din maşini şi trenuri, dar nu avioane. Inacceptabil“, a spus Timmermans în timpul unei dezbateri a candidaţilor pentru preşedinţia Comisiei Europene.

Sustenabilitatea finanţelor

Europa are nevoie de 180 de miliarde de euro în investiţii anuale, în următorul deceniu, pentru a-şi îndeplini ţintele stabilite în Acordul de la Paris. Pentru a face rost de o asemenea sumă, Bruxellesul încearcă să schimbe sectorul financiar către mai multe investiţii sustenabile.

Primul pas ar fi negocierile interinstituţionale privind ce anume poate fi definit drept o investiţie sustenabilă în UE. 

Ecologizarea agriculturii

Creşterea numărului de parlamentari ai Verzilor în PE ar putea stârni o schimbare majoră în reforma UE privind Politica Agricolă Comună.

Unii Verzi ar vrea ca comitetul de mediu al PE să supravegheze CAP, alături de comitetul pentru agricultură. Oficiali ai Partidului Verde spun că vor poziţii de conducere a comitetelor care legiferează reforme în agricultură.

Clima şi comerţul

Rezultatele foarte bune ale partidelor cu agende de mediu în state importante ale UE înseamnă că europarlamentarii vor cere o politică comercială care ţine cont de mai multe măsuri de protecţia muncii şi a mediului.

L a doar o zi după alegerile europarlamentare, ministrul francez al Comerţului, Jean-Baptiste Lemoyne a spus că un acord cu Mercosur al Americii de Sud ar avea nevoie de măsuri împotriva depăduririi.

În Consiliu, Franţa şi Spania au arătat clar că vor ca UE să-şi aducă politica comercială în linie cu obiectivele climatice mai largi. Ideea lui Macron a unei taxe pe carbon la graniţele Europei va atrage, cu siguranţă, mai multă atenţie în lunile care vin.

Limitarea pesticidelor

Un Parlament European mai verde va presupune şi o presiune mai mare asupra folosirii pesticidelor în Europa - şi proteste mai vehemente ale fermierilor şi a industriei chimice, pentru că nu există alternative reale viabile.

Licenţa pentru glifosat, controversatul şi intens folositul erbicid, expiră în 2022, însă bătălia dacă ar trebui să fie sau nu reînnoită va începe cu mult înainte.