Cehii, din nou la pentru a-şi alege preşedintele

Cehii votează vineri şi sâmbătă în cadrul turului doi al alegerilor prezidenţiale, având de ales între fostul premierul Milos Zeman şi ministrul de externe, Karel Schwarzenberg.

Scrutinul se anunţă deosebit de strâns, după ce în primul tur, desfăşurat în urmă cu două săptămîni, cei doi pretendenţi la fotoliul prezidenţial au ieşit  la distanţă de un procent. Milos Zeman a primit 24,21% din sufragii, iar Karel Schwarzenberg 23,4%.

"Karel Schwarzenberg este un apărător convins al intergrării europene, în timp ce Milos Zeman este un pragmatic, capabil să-şi schimbe poziţia cu flexibilitate", a explicat politologul Josef Mlejnek, de la Universitatea Charles din Praga.

Milos Zeman, economist de stânga în vârstă de 68 de ani, este cunoscut pentru discursurile dure şi a fost acuzat adesea de populism. Karel Schwarzenberg, în vârstă de 75 de ani şi având o descendenţă nobiliară, este un proeuropean convins şi un susţinător al drepturilor omului şi valorilor tradiţionale.

Schwarzenberg este un admirator al fostului preşedinte ceh Vaclav Havel (1936-2011), simbol al „revoluţiei de catifea“, activist neobosit pentru drepturile omului şi preşedinte în perioada 1989-2003. Zeman, membru al partidului comunist între 1968-1970, este susţinut de actualul preşedinte eurosceptic Vclav Klaus, dar şi de sindicate şi de partidul comunist, care a obţinut un scor neaşteptat de bun în cadrul alegerilor regionale.

Schwarzenberg este preferat mai ales de alegători din capitală, Praga, şi de cei din marile oraşe. "Prinţul", cum i se mai spune, este simpatizat de o mare parte a mediilor artistice şi tinerilor din oraşe, mulţi dintre aceştia purtând insigne cu figura aristocratului cu mustaţă şi papion.

Al doilea tur reprezintă o "confruntare a două lumi diferite, a cărui rezultat ne va spune multe despre Cehia", scrie cotidianul „Dnes“. Rezultatul va fi cunoscut sâmbătă după-amiază.

Alegerile prezidenţiale au loc pe fondul unei nemulţumiri generale, provocate de recesiunea economică şi rata crescută a şomajului, care a atins valoarea de 9,4% şi care afectează puternic ţara de 10,5 milioane de locuitori. Campania electorală a fost marcată de tensiuni şi atacuri la persoană, mai ales pe tema controversatelor decrete Benes.

Aceste decrete, semnate după cel de-al Doilea Război Mondial de către preşedintele cehoslovac din acea vreme, Edvard Benes, au deposedat de bunuri aproximativ trei milioane de germani şi austrieci din Sudeţi, care au fost ulterior expulzaţi din Cehoslovacia.

"Ceea ce am făcut în 1945 poate fi şi astăzi caracterizat drept o încălcare grosieră a drepturilor omului, iar preşedintele Benes ar trebui convocat la Haga" (sediul Curţii Internaţionale de Justiţie), a declarat Schwarzenberg în cursul unei dezbateri televizate, provocând furia nu doar a lui Zeman şi Klaus, ci şi a veteranilor de război.

Noul şef de stat va fi al treilea de la independenţa Cehiei în 1993, după Vaclav Havel şi Vaclav Klaus, aleşi de Parlament printr-o procedură criticată pentru complexitatea sa.

Parlamentul a decis în februarie 2012 ca şeful statului să fie ales prin sufragiu universal direct, excluzând orice suspiciune de corupţie.