Ce se ascunde în spatele proiectului „Mica Rusie“. Occidentul condamnă planul separatiştilor pro-ruşi din Doneţk

După ce Ucraina a anunţat că reia demersurile pentru aderarea la NATO, Moscova, prin portavocea pro-ruşilor din Doneţk, agită din nou apele. Separatiştii au anunţat că vor să proclame un nou stat, Mica Rusie, pe întreg teritoriul fostei republici sovietice. Kievul, Parisul, Berlinul şi OSCE condamnă vehement planul separatiştilor. Moscova examinează propunerea.

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, alături de Franţa şi Germania au condamnat vehement un plan propus de un lider separatist prorus de proclamare a unui nou stat în locul Ucrainei, Rusia semnalând însă disponibilitatea de a analiza propunerea. 

Aleksandr Zaharcenko, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, a anunţat marţi, în mod surprinzător, un plan de proclamare a unui nou stat, dar nu doar în regiunile separatiste proruse est-ucrainene, ci pe întregul teritoriu al ţării.

Zaharcenko a declarat că va fi elaborată o nouă Constituţie care va fi supusă unui referendum. "Considerăm că statul ucrainean în forma în care era nu mai poate fi restabilit. Noi, reprezentanţii regiunilor fostei Ucraine, cu excepţia Crimeei, proclamăm crearea unui nou stat, succesor al Ucrainei", a declarat liderul separatist prorus, propunând numele „Malorossia" ("Mica Rusie") pentru noua ţară, o denumire a actualului teritoriu ucrainean de pe vremea Imperiului Rus. 

Capitala noului stat ar urma să fie, potrivit lui Zaharcenko, în Doneţk. „Le propunem locuitorilor Ucrainei o modalitate paşnică de rezolvare a situaţiei dificile, fără război. Este ultima noastră propunere", a explicat Zaharcenko, precizând că noul stat ar urma să fie federal, cu regiuni cu grad mare de autonomie. Liderul separatist susţine că s-a consultat cu reprezentanţi ai altor regiuni ucrainene. Însă liderii separatişti din autoproclamata Republică Populară Lugansk susţin că nu au fost consultaţi şi că nu susţin iniţiativa.

Proclamarea înfiinţării unui nou stat în estul Ucrainei, ”Rusia Mică”, de către separatiştii proruşi, a fost criticată şi de ministrul de externe austriac, a cărui ţară deţine preşedinţia OSCE.

„Sunt îngrijorat de retorica provocatoare de la Doneţk“, a declarat ministrul austriac de Externe Sebastian Kurz, actualul preşedinte al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

El a avertizat toate părţile să nu pună în pericol acordurile de la Minsk, un acord fragil în vederea unui armistiţiu, a cărui implementare este monitorizată în prezent de observatori OSCE, în pofida faptului că nu a fost implementat integral vreodată.

 ”Îndemn părţile să se abţină de la orice declaraţii belicoase sau acţiuni care să pună în pericol acordurile de la Minsk şi să reprezinte provocări la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, a subliniat el.

Un purtător de cuvânt al Guvernului german a condamnat această evoluţie ca fiind ”întru totul inacceptabilă”.

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko s-a angajat, în schimb, să restaureze suveranitatea Ucrainei în zonele aflate sub controlul rebelilor proruşi.

”Proiectul «Noii Rusii» este îngropat”, a declarat Poroşenko, citat de purtătorul său de cuvânt Sviatoslav Ţegolko, într-o postare pe Twitter.

Şi dinspre Moscova au venit critici. Boris Grizlov, negociatorul-şef al Moscovei în criza ucraineană, a respins şi el declaraţia separatistă.

 ”Această iniţiativă nu se potriveşte în procesul de la Minsk. Eu o consider o simplă invitaţie la discuţii. Această declaraţie nu are efecte constitutive”, a spus el, citat de agenţia rusă Tass.

Preşedintele Consiliului Naţional de Securitate, Olekander Turcinov, crede că gestul separatiştilor este o maşinaţie moscovită, care face parte din "planurile agresive ale Rusiei" de a torpila şansele rezolvării paşnice a conflictului.

Guvernul german a catalogat propunerea de la Doneţk drept "absolut inacceptabilă". "Domnul Zaharcenko nu are nicio legitimitate să vorbească în numele acestei regiuni din Ucraina", a declarat o purtătoare de cuvânt a guvernului federal pentru Deutsche Welle. "Aşteptăm din partea Rusiei să condamne neîntârziat acest gest pe care nu trebuie nici să-l respecte, nici să-l recunoască". O replică similară a fost formulată şi de diplomaţia franceză.

Jürgen Hardt, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar al Uniunii CDU/CSU şi specialist în chestiuni de politică externă a condamnat fără echivoc ideea separatiştilor. "Crearea aşa-numitului stat „Malorossia“ este o provocare rusească în perfidul joc de putere pentru obţinerea supremaţiei în Europa", a declarat Hardt pentru DW. "Propunerea aceasta evidenţiază o dată în plus că nu se poate avea încredere în Putin. El cheamă în permanenţă Occidentul la convorbiri, dar pare că nu ne putem baza pe cuvântul său".

Pentru analişti este neclar în ce măsură iniţiativa separatiştilor poartă amprenta Moscovei şi care ar putea fi consecinţele acestei solicitări. Unii observatori consideră absurdă mişcarea măcar pentru faptul că în Rusia ţaristă, termenul istoric de "Mica Rusie" nu cuprindea decât parţial regiunea Donbas, parte a imperiului rus la acea vreme. "Este o fantezie bolnavă. Nu îmi pot imagina că o asemenea idee poate veni de la Kremlin", a declarat publicistul Winfried Scheider-Deters pentru DW. Ucraina, mai spune scriitorul care trăieşte în Ucraina, nu ar trebui să se îngrijoreze, dar să fie totuşi pregătită în cazul în care se produce o escaladare militară a situaţiei.

Stefan Meister, de la Societatea Germană pentru Politică Externă vorbeşte la rândul său despre un "model absurd", printre altele şi din cauza faptului că din ce în ce mai mulţi ucraineni se distanţează de Rusia. În context, Meister crede că iniţiativa privind "Mica Rusie" ar fi fost discutată anterior cu greii de la Kremlin. "Se încearcă tergiversarea, ba chiar eludarea punctelor stabilite în Acordul de la Minsk", a mai spus Meister pentru DW.

Preşedinţii Georgiei şi Ucrainei au decis să-şi coordoneze eforturile pentru integrarea euro-atlantică a ţărilor lor 

În acest timp, preşedinţii Georgiei şi Ucrainei au decis să-şi coordoneze eforturile pentru integrarea euro-atlantică a ţărilor lor. Giorgi Margelaşvili şi Petro Poroşenko au anunţat acest lucru într-o declaraţie de parteneriat strategic dată publicităţii la Tbilisi în 18 iulie.

 Margelaşvili a declarat reporterilor după convorbirile cu Poroşenko că declaraţia reflectă starea de spirit a celor două ţări. Poroşenko a spus că cele două ţări sunt expuse la aceleaţi provocări şi ameninţări, şi de aceea s-au decis îşi apere suveranitatea, integritatea teritorială şi democraţia împreună.