Ce este strategia zero-COVID-19 şi cum poate fi aplicată în Europa?

În vara anului 2020, în timp ce ţările europene îşi reporneau economiile, unii oficiali spuneau că este timpul să învăţăm să trăim cu noul coronavirus. La un an de la izbucnirea pandemiei şi cu măsuri de distanţare fizică încă în vigoare aproape pe întreg bătrânul continent, unii experţi se întreabă însă dacă am putea oare să convieţuim cu SARS-CoV-2 şi cum am putea face acest lucru.

Dar, potrivit lui Jay Patel, cercetător la Universitatea din Edinburgh (Scoţia), oamenii pur şi simplu nu pot „trăi” cu noul coronavirus, întrucât are rata de transmisibilitate prea mare şi îngreunează totodată recuperarea economică, relatează Euronews.

Mulţi economişti şi experţi în sănătate publică consideră că sfârşitul primului val al pandemiei de COVID-19 a fost o „oportunitate ratată” pentru Europa. În loc să mizeze pe eliminarea SARS-CoV-2, aşa cum au procedat ţările din Asia-Pacific, europenii s-au grăbit spre redeschiderea economiilor. În toamnă, noul coronavirus s-a întors cu putere.

În prezent, tot mai mulţi academicieni şi experţi europeni solicită guvernelor să pună în aplicare măsuri mai stricte care să reducă transmisibilitatea SARS-CoV-2 şi să nu se bazeze doar pe speranţa vaccinării.

În această ordine de idei, o posibilitate este implementarea strategiei zero-COVID-19.

Ce este strategia zero-COVID-19?

Potrivit Euronews, această strategie presupune reducerea cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2 la un număr care poate fi ţinut sub control.

„Sună ca şi cum ar fi un scop de a ajunge la zero absolut. De fapt, este vorba mai mult de o reducere a cazurilor la un nivel cât mai scăzut, care poate fi uşor de gestionat prin testare şi izolare”, explică Jay Patel.

Nu este vorba despre eradicarea absolută a bolii COVID-19, insistă el.

Unii experţi dau ca exemplu Noua Zeelandă şi se întreabă dacă ţările europene ar putea lua exemplul ei pentru a ţine sub control SARS-CoV-2.

Guvernul neozeelandez a aplicat iniţial un plan anti-COVID-19 inspirat din cel anti-gripal, dar apoi a făcut o mişcare decisivă în lupta anti-COVID-19, întrucât SARS-CoV-2 se răspândeşte de cel puţin trei ori mai rapid decât gripa, spune Patel. Odată cu eliminarea transmisiei comunitare, autorităţile neozeelandeze au impus măsuri stricte la frontieră. Când apăreau noi cazuri, închideau aproape totul pentru a le eradica din faşă.

Australia a mizat la rândul ei pe măsuri stricte încă de la apariţia unui focar.

Dar, atrag atenţia unii experţi, majoritatea poveştilor de succes anti-COVID-19 provin din ţări fără sau cu puţine graniţe terestre şi cu regimuri stricte de traversare, ceea ce permite un control mai strict asupra călătoriilor.

Aplicare la nivel european

În Europa, unde frontierele terestre şi angajaţii transfrontalieri reprezintă o provocare, această strategie ar putea fi pusă în aplicare dacă ţările fac eforturi „agresive” pentru a reduce numărul de infectări.

După relaxarea din vară, care a fost urmată de un val mare de infectări în toamnă, mai multe ţări europene şi-au schimbat strategia şi s-au reorientat spre reducerea rapidă a cazurilor de contaminare şi controale stricte la frontiere.

Germania, de exemplu, a impus în ianuarie blocaje stricte şi a condiţionat ridicarea restricţiilor de o rată de 35 de cazuri noi de infectare la 100.000 de persoane. Italia a pus în aplicare un sistem prin care împiedică oamenii să călătorească între regiuni fără un motiv necesar.

Deşi sunt conştienţi de stresul şi oboseala acumulate de oameni din cauza restricţiilor şi măsurilor de distanţare, susţinătorii strategiei zero-COVID-19 susţin că este nevoie de un compromis pentru o revenire mai rapidă la normalitate. Însă, pentru a fi cu adevărat eficientă, o astfel de strategie trebuie aplicată la nivel european, conchide Euronews.