Ce efecte ar avea ieşirea Greciei din zona euro

Apartenenţa Greciei la zona euro este încă o dată pusă la încercare după episodul din 2012, iar unele voci susţin chiar că există o probabilitate mai ridicată acum ca Guvernul de la Atena să decidă într-adevăr să renunţe la moneda unică europeană.

Rând pe rând, grupurile bancare, fondurile de investiţii şi guvernele din UE au început să facă teste pentru a vedea cum ar fi afectate de un astfel de scenariu, mai multe capitale europene şi instituţii financiare având acum, spre deosebire de acum trei ani, planuri „B” pentru a gestiona o astfel de criză. Efectele unui Grexit ar fi însă mai grave acum, argumenteză sub anonimat oficiali de la Bruxelles, având în vedere lipsa de încredere a europenilor în proiectul european şi conflictul din Ucraina. 

Ce s-ar întâmpla cu euro

Este posibil ca, după ieşirea Greciei, zona euro să se destrame în loc să continue cu doar 18 ţări membre. Totuşi, este puţin probabil ca fiecare stat să revină la monedele naţionale. Francul şi marca germană ar putea fi repuse în circulaţie, notează „Financial Post”.

Alan Greenspan, fostul preşedinte al Rezervei Federale, consideră că uniunea monetară nu va supravieţui după retragerea Greciei, iar moneda unică europeană va dispărea. Alţi analişti explică însă că, inclusiv în cazul unei destrămări parţiale a zonei euro, cu retragerea Greciei şi cel mult a altor câteva state, Banca Centrală Europeană s-ar afla într-o situaţie dificilă. Greenspan este însă din grupul pesimist faţă de viitorul Greciei.

Alţi economişti, în frunte cu George Soros, sunt de părere că uniunea monetară va ieşi mai puternică din această furtună, fără Grecia. Aceleaşi voci spun că şi economia elenă ar beneficia de pe urma reîntoarcerii la drahmă, moneda cu curs mai slab făcând statul mai competitiv în domenii-cheie precum exporturi şi turism. 

Ce ar însemna pentru Europa

Efectul imediat – ba chiar premergător – ar fi o criză bancară. Populaţia elenă va forma cozi uriaşe pentru a-şi scoate banii din bănci, la fel cum vor face mulţi şi în alte ţări din UE, în special din băncile greceşti. Zvonurile şi panica ar putea duce la o repetare a situaţiei din 2011-2012, când sectorul bancar european a fost la grea încercare pe fondul unor astfel de temeri.

Apoi, o consecinţă la fel de probabilă va fi retragerea capitalului străin din Grecia şi, într-o măsură mai redusă, şi din zona euro, pe fondul îngrijorărilor legate de viitorul monedei unice. Iar exodul capitalului va veni pe fondul unor ani buni în care zona euro a stagnat economic sau a înregistrat creşteri anemice, apropiate de 0%.

Totodată, deflaţia devine o problemă tot mai serioasă pentru marile economii, iar fenomenul cel mai probabil se va accentua în următoarea perioadă, după ce BCE a anunţat că, pentru prima dată, va da drumul tiparniţelor pentru a pune în mişcare creditarea pentru populaţie şi companii. Acest scenariu a fost principalul motiv pentru care Germania s-a opus vehement unei astfel de strategii la apogeul crizei economice, deşi acesta a fost planul prin care americanii au reuşit să combată recesiunea. 

3. Ce se va întâmpla cu economia mondială

Activităţile comerciale ale Uniunii Europene reprezintă aproximativ 20% din comerţul la nivel mondial. Ca bloc, UE este unul dintre principalii parteneri comerciali atât pentru Statele Unite ale Americii, cât şi pentru China. Dacă americanii sunt acum mai puternici decât erau în 2012, situaţia economiei chineze rămâne sub semnul întrebării. Pieţele emergente ar primi însă lovitura cea mai puternică, spun analiştii.