Aleksandr Lukaşenko, supranumit „ultimul dictator al Europei”, şi-a lansat joi o aşa-zisă Adunare a Poporului - de 2.700 de cetăţeni - care să discute despre viitoarele reforme politice ale Belarusului. Iniţiativa este aprig contestată de opoziţie, care o cataloghează drept un simulacru menit să-i permită liderului de la Minsk să se agaţe de putere, transmite Reuters.

Anunţul cu privire la realegerea lui Lukaşenko, la 9 august, după 26 de ani de putere, a declanşat o mişcare contestare în Belarus, prin care opozanţii liderului de la Minsk, susţinuţi de Occident, denunţă un scrutin pătat de fraude.

Mii de manifestanţi au fost arestaţi de atunci, iar aproape toţi liderii opoziţiei, cu Svetlana Tihanovskaia în frunte, au fugit din ţară pentru a nu fi încarceraţi.

Aceste arestări şi reprimarea violentă a manifestaţiilor au determinat UE să impună noi sancţiuni împotriva Belarusului, însă Lukaşenko a reuşit să se menţină la putere.

Şi, ca să dea dovadă de democraţie şi pluralism, Lukaşenko a convocat o aşa-numită „Adunare a Poporului”. Scopul ei, susţine regimul de la Minsk, este să dezbată propunerile de reformare a Constituţiei.

Acest eveniment - care se desfăşoară timp de două zile - ar putea provoca un nou val de manifestaţii, constată Reuters, potrivit news.ro.

„Lukaşenko îşi adună loialiştii în aşa-zisa Adunare a Poporului pentru a-şi legitima guvernul uzurpator în ochii poporului”, denunţă Franak Viacorka, un consilier al Svetlanei Tihanovskaia, şefa opoziţiei din Belarus.

„Deoarece Lukaşenko înţelege că a pierdut susţinerea poporului, se agaţă de putere prin toate mijloacele posibile”, subliniază el.

Majoritatea delegaţilor în Adunare sunt deputaţi şi funcţionari locali proguvernamentali, aleşi în sesiuni speciale cu uşile închise.

Luând cuvântul în faţa oamenilor care ar urma să-l legitimizeze, Aleksandr Lukaşenko s-a prezentat din nou drept un învingător al unui complot străin. „Belarusul a fost supus unuia dintre cele mai dure atacuri din exterior. Însă Blitzkrieg-ul a eşuat, iar noi ne-am conservat (controlul în, n. red.) ţară”, a spus el.

El a promis un referendum constituţional tocmai în 2022. „Dar totul trebuie făcut încet, trebuie ca societatea să fie pregătită”, a susţinut Lukaşenko.

Aflat la putere din 1994, Lukaşenko a evocat în trecere plecarea sa teoretică de la putere, dar nu a menţionat o dată anume. În plus, nu a exclus o succesiune chiar din cadrul familiei sale. „Într-o zi veţi alege un alt Lukaşenko sau pe altcineva. Cât de eroic aş fi, va veni timpul” să plec, a declarat el.

Opoziţia se mobilizează din nou

Pe de altă parte, opoziţia din Belarus a prezentat marţi, după şase luni de proteste care s-au atenuat pe fondul sărbătorilor de iarnă, o strategie pentru înlăturarea de la putere a regimului Lukaşenko.

„Strategia pentru victoria belaruşilor” include pregătirea de noi proteste la nivel naţional începând din martie, precum şi alte măsuri care să ducă la schimbare, relevă DPA.

Autorii strategiei propun ca regimul lui Lukaşenko să fie slăbit şi mai mult prin presiuni internaţionale.

Lukaşenko susţine că a câştigat alegerile din august cu 80,1% din voturi. Opoziţia denunţă fraude masive şi afirmă că Tihanovskaia este adevărata câştigătoare.

Uniunea Europeană nu îl recunoaşte pe Lukaşenko drept preşedinte şi pledează pentru alegeri libere şi echitabile. De cealaltă parte, Rusia ia în calcul să-şi trimită armata în ţara vecină pentru a nu permite la putere o forţă politică pe care nu o poate avea sub control.