Catalonia, o bombă cu ceas: cum arată lupta şi o soluţie pentru Spania
0Tensiunile cresc între puterea centrală de la Madrid şi autoritatea separatistă de la Barcelona, care nu cedează şi se încăpăţânează să-i aducă pe catalani la urne pe 1 octombrie pentru a-şi declara independenţa faţă de Spania.
Preşedintele separatist al regiunii Catalonia, Carles Puigdemont, şi şeful Guvernului spaniol, Mariano Rajoy, sunt în conflict deschis, iar confruntarea pare iminentă între cei doi. Primul ţine cu tot dinadinsul să-şi îndeplinească promisiunea de separare a regiunii pe care o conduce de Spania şi intenţionează astfel să-i cheme pe catalani la vot pentru a se exprima în acest sens, în timp ce al doilea exclude destrămarea ţării şi ameninţă cu punerea în aplicare a deciziei justiţiei, care a declarat „ilegal“ referendumul din Catalonia, prevăzut să aibă loc la 1 octombrie. De altfel, Parchetul General a ordonat audierea primarilor care sunt dispuşi să contribuie la desfăşurarea plebiscitului, ei riscând chiar să fie inculpaţi şi arestaţi. Un astfel de antagonism nu s-a mai văzut de ceva timp pe tărâmul spaniol.
Din 2010 încoace, două tabere se înfruntă în Spania într-o absenţă totală a dialogului. Fiecare dintre ele este convinsă că are dreptate şi plusează constant în anticiparea aşteptărilor propriilor susţinători, care cred că orice compromis ar fi un pas în spate. Este o spirală periculoasă pentru Spania, pentru Catalonia, dar şi pentru Europa, comentează „Le Monde“.
Luni, Guvernul catalan a făcut o demonstraţie de forţă. Peste un milion de persoane - conform Poliţiei Municipale - au defilat la Barcelona pentru a cere independenţa faţă de Spania. Succesul acestei mobilizări este un argument în plus pentru Puigdemont pentru a-şi impune referendumul şi a-i întreba pe catalani dacă vor să trăiască într-un „stat independent sub forma unei republici“, scrie cotidianul francez.
După fiecare acţiune a Guvernului catalan, Madridul răspunde cu sesizarea justiţiei. Şi are succes. Tribunalul Constituţional a interzis organizarea scrutinului, iar Guvernul Rajoy a trecut la presiuni asupra funcţionarilor pentru a respecta această decizie. Până acum, 712 primării dintre cele 948 ale Cataloniei s-au declarat pregătite pentru organizarea referendumului.
Ele s-au pus la dispoziţia unei administraţii regionale total nemulţumite de anularea, în 2010, a unei părţi din statutul său autonom acceptat în 2006 de fostul guvern socialist şi aprobat prin referendum. Respectivul statut răspundea aspiraţiilor Cataloniei, care asigură 1/5 din PIB-ul Spaniei. După decizia din 2010, Guvernul regional catalan a scos un milion de persoane în stradă pentru a cere autodeterminare. Apoi a continuat la alt nivel, organizând în 2014 un referendum pentru viitorul politic al Cataloniei şi iritând astfel şi mai mult Madridul.
Confruntarea pare abia la început. Puigdemont, un partizan feroce al separării, guvernează cu sprijinul unui grup de extrema stângă şi antieuropean. Prin urmare, menţinerea sa la guvernare depinde de cât de intensă este ostilitatea cu Madridul.
În acest context, sentimentele anticatalane se intensifică în Spania, iar cele antispaniole în Catalonia, după cum o arată fluierăturile la adresa regelui şi lui Rajoy auzite în timpul marşului împotriva terorismului desfăşurat după atentatele de la Barcelona şi Cambrils din 17 august. Iar victimele acestui conflict deschis sunt milioanele de spanioli din alte regiuni veniţi să muncească în Catalonia.
Madridul îi descurajează pe susţinătorii săi se prezinte la referendum. Astfel, la 1 octombrie, singurii care vor vota, în cazul desfăşurării plebiscitului, vor fi separatiştii, care au obţinut 48% la ultimele alegeri regionale, în 2015. Carles Puigdemont spune de pe acum că va proclama independenţa în 48 de ore de la referendum, deşi autorităţile spaniole au declarat-o deja ilegală. În aceste condiţii, bătălia va continua, notează „Le Monde“.
Cotidianul francez se exprimă pentru înţelegerea revendicărilor catalanilor şi supunerii acestora la vot, aşa cum a procedat şi fost premier britanic, David Cameron, în cazul scoţienilor. Cameron a câştigat şi Rajoy ar putea ieşi victorios la rândul său dacă îi va convinge pe catalani de un adevăr, şi anume că viitorul lor european rămâne în Spania, conchide „Le Monde“.