Cât de departe poate merge relaţia UE - Rusia?

O lungă perioadă de colaborare pare să se întindă în faţa Uniunii Europene şi Rusiei. Marţi, liderii ruşi şi europeni se întâlnesc la Bruxelles. Situaţia de după alagerile din Moldova şi găsirea unei soluţii pentru Transnistria se află pe agenda discuţiilor

Vă mai amintiţi? Era într-un îngheţat început de martie 2009. Secretarul american de stat Hillary Clinton i-a oferit în dar Ministrului rus de Externe , Serghei Lavrov, un buton de resetare, ca simbol al relansării relațiilor ruso-americane. Şeful diplomatiei ruse a înţeles mesajul şi a promis că va păstra cutia pe biroul său. Cei doi oficiali au pozat apoi în fața jurnaliștilor, apăsând împreună pe buton. O fotografie pentru istorie. Puneţi dumneavoastră semnul întrebării după această propoziţie.

Nu se ştie ce cadouri şi-au făcut în octombrie anul acesta, pe plaja la Deauville, preşedintele Nicolas Sarkozy, cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Dmitri Medvedev. Dar întâlnirea trilaterală dintre liderii statelor care alcătuiesc "nucleul dur" al Uniunii Europene şi preşedintele rus a stat tot sub semnul resetării. Momentul de criză de după răzoiul georgian din august 2008 pare acum depăşit.

Săptămâna trecută, prmierul rus Vladimir Putin a trimis ziarului german "Süddeutsche Zeitung" o scrisoare în care a descris o viziune ambiţioasă a unei "comunităţi economice armonioase care s-ar întinde de la Lisabona la Vladivostok", şi a invocat crearea unei zone de liber schimb şi a unor legături economice mai strânse între UE şi Rusia.

O lungă perioadă de colaborare pare să se întindă, aşadar, în faţa Uniunii Europene şi Rusiei.

Preşedintele rus Dmitri Mervedev este aşteptat marţi la Bruxelles, la summitul UE-Rusia. Întâlnirea va fi găzduită de către preşedintele Consiliului European, Hermen van Rompuy şi de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Partea rusă va fi reprezentată de preşedintele Dmitri Medvedev, însoţit de ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov .

La discuţii vor mai participa atât Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, Catherine Ashton, cât şi comisarul pentru comerţ, Karel de Gucht.

Prezenţa ultimului arată că mesajul transmis de Vladimir Putin în presa germană este luat în serios la Bruxelles. Dar spaţiul economic invocat de premierul rus nu poate apărea peste noapte. Mai întâi, Rusia trebuie să fie admisă în Organizaţia Mondială a Comerţului, ca o condiţie prealabilă a începerii oricăror negocieri privind o zonă de liber schimb cu Uniunea Europeană. Apoi, pentru liberalizarea regimului de vize, Rusia trebuie să emită paşapoarte biometrice şi să îşi securizeze frontierele. Sunt ani de discuţii, de aici înainte.

Republica Moldova, pe agendă

Situaţia de după alegerile din Republica Moldova se va afla şi ea în centrul discuţiilor, în contextul căutării unei soluţii pentru Transnistria.

După întâlnirea de la Deauville, din octombrie, Dmitri Medvedev, a anunţat că „Rusia va intermedia un dialog de succes între Chişinău şi Tiraspol", dar a precizat că depinde mult şi de poziţia Republicii Moldova, de cea a Transnistriei, a Uniunii Europene şi a României, el menţionând că toate aceste părţi „trebuie să adopte o poziţie constructivă".
Potrivit lui George Dura, cercetător la Centrul European pentru Studii Politice de la Bruxelles (CEPS), specializat în relaţiile UE cu Rusia, Ucraina, Moldova şi Belarus, relaţia UE-Rusia a luat o turnură pozitivă, iar momentul e favorabil Republicii Moldova. „Rusia nu va tolera o Moldovă în NATO, chiar dacă relaţiile Moscovei cu Alianţa Nord Atlantică s-a mai relaxat. Dar Rusia va accepta Moldova în Uniunea Europeană. Transnistria a tras înapoi Republica Moldova, dar a şi ajutat-o. În sensul că toată lumea a văzut Chişinăul ca pe o victimă. Pe de altă parte, dacă nu era Transnistria, poate nici Uniunea Europeană nu era atât de interesată în regiune. Până la urmă, conflictul se va soluţiona, între Uniunea Europeană şi Rusia, cu girul Statelor Unite. Rămâne să aflăm cum se va termina dosarul transnistrean, câtă autonomie va avea regiunea şi aşa mai departe. Aici, România şi Republica Moldova trebuie să fie atente să nu se facă prea multe peste capul lor, totuşi", a declarat George Dura pentru „Adevărul Europa".