Care au fost cel mai scurt şi cel mai lung conclav din istoria catolicismului

Conclavul pentru alegerea noului papă care se desfăşoară acum la Vatican reuneşte 115 cardinali eligibili pentru a vota, astfel încât la sfârşitul ritualului, unul dintre aceştia va fi ales noul suveran pontif. Însă durata unui conclav era întotdeauna necunoscută, cardinalii fiind izolaţi de lumea exterioară, şi a durat de la o zi până la aproape doi ani.

Semnul prin care înalţii prelaţi anunţau desemnarea unui nou papă este fumul alb care se va înălţa din coşul Bisericii Sfântul Petru. Fumul negru indică o nouă sesiune de votare care s-a finalizat fără a fi ales un papă prin vot majoritar. 

Cel mai scurt conclav a fost cel în urma căruia a fost desemnat papa Leo al XIII-lea, care a fost ales după numai trei sesiuni de votare, ales cu 44 de voturi din 61.

Pontiful a condus Vaticanul între anii 1878-1903. Leo al XIII-lea a fost cel de-al 256-lea papă al Bisericii Catolice şi, în acelaşi timp, cel mai vârstnic pontif, conducând Biserica până la vârsta de 93 de ani.

De asemenea, Leo al XIII-lea s-a bucurat de cel de-al treilea cel mai lung pontificat, după Pius al IX-lea şi Ioan Paul al II-lea.

Însă cel mai lung conclav a fost cel care a început la sfârşitul lui 1268, în urma decesului lui Clement IV. Dar abia în septembrie 1271, respectiv la doi ani şi nouă luni de la moartea Papei, o comisie formată din şase cardinali a reuşit în cele din urmă să îl aleagă pe Grigore al X-lea.

Acesta din urmă a instaurat principiul de sigilare a uşilor bisericii şi le-a impus cardinalilor un regim cu pâine goală şi apă la capătul a cinci zile de vot fără rezultat. Dar succesorul său, Ioan Al XXI-lea, va suprima aceste reguli. Obiceiurile s-au schimbat, iar conclavul din prezent oferă totuşi confortul necesar cardinalilor.

Potrivit tradiţiei catolice, Sfântul Petru, primul papă din istoria Bisericii, a fost ales direct de Iisus Hristos, apoi el  i-a desemnat pe cei mai apropiaţi discipoli, care au devenit al doilea, al treilea şi al patrulea papă. După aceşti primi patru papi, următorii suveranii pontifi au fost aleşi de clerul de la Roma, cu participarea populaţiei şi intevenţia principalelor case regale europene, înainte de a se trece la conclav.

Instituţia veche a conclavului datează din seconul XIII-lea, iar cardinalii din toată lumea se reunesc în Capela Sixtină, în spatele uşilor sigilate, pentru a oferi un nou lider lumii catolicismului. Astăzi sunt în lume aproape 1,2 miliarde de catolici, dintre care peste un milion de preoţi, călugări şi călugăriţe, în creştere faţă de anul trecut.