Candidatul PPE la şefia Comisiei Europene: Nu trebuie să-i permitem lui Putin să scape aşa uşor

Jean-Claude Juncker consideră că acţiunile liderului de la Kremlin trebuie pedepsite. „Putin testează Europa. Iar noi nu trebuie să-i permitem să scape aşa uşor. De aceea sprijin cu fermitate semnarea Acordurilor de Asociere cu Moldova şi Georgia, care ar trebui să aibă loc cât mai curând“, a afirmat fostul premier luxemburghez.

„Rusia va învăţa să respecte integritatea teritorială a vecinilor ei dacă primeşte o replică fermă şi unitară din partea Europei.Niciun politician responsabil nu-şi doreşte un război. Dar noi, europenii, avem alte instrumente la dispoziţie pentru a pune presiune asupra Rusiei. Şi nu ar trebui să subestimăm eficacitatea presiunii economice. În lumea noastră globalizată, nicio ţară nu-şi poate permite să se izoleze permanent de restul lumii. Este necesar să întărim- dacă Rusia nu-şi schimbă atitudinea- nivelul sancţiunilor noastre şi impactul lor, inclusiv prin închiderea canalelor economice înspre şi dinspre Rusia“, a declarat candidatul popularilor europeni la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene într-un interviu acordat publicaţiei online caleaeuropeană.ro.

Întrebat cum ar putea UE să dezvolte o relaţie cu Federaţia Rusă, Juncker a precizat că ar fi în favoarea restabilirii unei cooperări „bazată pe înţelegere reciprocă şi respect“. „Împărtăşim multe lucruri şi am putea avea avantaje comune, însa Rusia trebuie să respecte Uniunea Europeană şi vecinii ei cu aspiraţii europene. Precondiţia pentru stabilirea unor relaţii mai bune cu Rusia este ca ea să respecte întru totul dreptul internaţional şi frontierele existente în Europa“, susţine candidatul PPE la şefia Comisiei Europene.

Apărarea europeană comună, o idee abandonată?

Cel mai longeviv premier al Luxembourgului consideră că „Uniunea Europeană trebuie să acorde o mai mare importanţă menţiunilor din Tratate, care ne permit să construim progresiv o apărare europeană comună între statele care sunt dispuse şi pregătite să facă acest lucru.“

„Sunt conştient că nu este o idee populară peste tot, însă Tratatele permit ţărilor care doresc să facă asta, să meargă înainte. Punerea laolaltă a capabilităţilor noastre de apărare are sens şi din punct de vedere economic“, a mai spus Juncker. 

Citeşte mai multe despre cursa electorală europeană

Socialistul Martin Schulz începe cu stângul campania europeană. Este acuzat de abuz de putere

Campania pentru alegerile europarlamentare a început, pentru candidatul stângii europene, Martin Schulz, cu acuzaţii de abuz de putere şi de politizarea angajărilor în interiorul Parlamentului European. Candidatul socialiştilor la şefia Comisiei Europene, Martin Schulz, care acum e şi preşedintele Parlamentului European, a fost învinuit, în cea mai recentă sesiune plenară a Parlamentului European, că ar fi împiedicat votarea unui articol dintr-un raport în care era criticat pentru că a întârziat o anchetă judiciară.

Viitorul preşedinte al Comisiei Europene, numit în spatele uşilor închise?

Potrivit ultimului raport publicat de Consiliul European pentru Relaţiile Internaţionale, niciunul dintre cei trei candidaţi favoriţi la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene nu va conduce organul executiv al UE. În schimb, liderii europeni vor opta pentru un candidat de compromis, de tip „Barroso“, pe care îl vor alege în spatele uşilor închise, scrie publicaţia online EurActiv.

Autorul raportului ECFR, analistul José Ignacio Torreblanca, susţine că alegerile din mai vor fi foarte strânse, iar niciuna dintre posibilele coaliţii care se vor crea nu vor desemna preşedintele Comisiei Europene, deşi partidele europene şi-au bazat campania pe ideea că „de această dată va fi diferit“. 

Cine sunt principalii candidaţi pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

Pentru prima dată în istorie, cetăţenii europeni au posibilitatea să influenţeze nominalizările statelor membre pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Astfel, în urma alegerilor din luna mai, noii europarlamentari vor aproba succesorul lui José Manuel Barroso, al cărui mandat încetează în toamna anului 2014.