Candidatul cipriot la preşedinţie Neofitou susţine ideea aderării ţării la NATO

Liderul partidului de centru-dreapta a promis că va continua eforturile pentru a ajunge la o soluţie la problema Ciprului şi a sugerat o „abordare radicală a securităţii Ciprului”.

Candidatul la preşedinţia Republicii Cipru, preşedintele Partidului Adunării Democrate (DISI) care guvernează pe insulă, Averof Neofitou, a susţinut ideea aderării Ciprului la NATO. El a declarat acest lucru luni seara la un eveniment la Nicosia dedicat aniversării a 46 de ani de la înfiinţarea partidului pe care îl conduce. Alegerile prezidenţiale din Cipru vor avea loc în februarie 2023.

Subliniind programul său electoral în 100 de puncte, Neophytou a promis că va continua eforturile pentru a obţine o soluţie la problema Ciprului şi a sugerat o „abordare radicală a securităţii Ciprului”. „Vom rupe tabuurile şi vom cere cooperarea instituţiilor europene, euro-atlantice şi NATO. Cred că de acum înainte Cipru ar trebui să pună în discuţie problema cererii de aderare la NATO. Ca şi în cazul hidrocarburilor, securitatea poate debloca şi problema Ciprului”, a spus candidatul, adresându-se celor prezenţi, printre care se număra actualul şef al statului insular, Nikos Anastasiades, care, înainte de a prelua funcţia de preşedinte în 2013, a fost predecesorul lui Neofitou ca lider al DISI.

Liderul partidului de centru-dreapta a adăugat că dezvoltarea comună a resurselor de gaze de către ţările din Estul Mediteranei, în care nu doar Cipru, Grecia, Israel şi Egipt, ci şi Turcia, ar putea contribui la soluţionarea problemei Ciprului.

"Nu excludem pe nimeni din această companie, nici măcar Turcia, supusă dreptului internaţional şi maritim. Credem că hidrocarburile pot aduce beneficii tuturor odată ce problema Ciprului este rezolvată", a spus Neofitou, care este semnificativ în spatele contracanddatului său, fostul ministru de externe cipriot, Nikos Christodoulidis, un politician care, potrivit experţilor, poate face o scindare semnificativă în unitatea rândurilor DISI şi poate lua o mare parte a potenţialului electorat de la liderul acestui partid.

Discuţii despre apartenenţa la NATO
Republica Cipru a aderat la Uniunea Europeană în 2004, dar nu este membră a NATO. Totuşi, în luna mai a acestui an, subiectul perspectivelor ipotetice pentru aderarea statului insular la bloc a fost în centrul atenţiei publice şi a devenit parte a unei discuţii publice cu participarea liderilor de vârf ai ţării.

Aşadar, Anastasiades, răspunzând la întrebarea jurnaliştilor dacă Ciprul are dorinţa de a intra în Alianţa Nord-Atlantică, a spus că „este prea devreme să discutăm despre aşa ceva” şi că există obstacole serioase în realizarea unor astfel de perspective, deoarece s-ar opune Turcia unei astfel de aderări.

Ministrul Apărării, Charalambos Petridis, a precizat apoi că Ciprul nu se califică pentru aderarea la NATO şi nu va solicita pentru moment să adere la alianţă. Şi în sfârşit, şeful Ministerului de Externe cipriot, Ioannis Kasoulides, a remarcat că principala ameninţare la adresa Ciprului vine dintr-o ţară membră a NATO - Turcia, care ocupă partea de nord a insulei, ceea ce nu ar permite „un singur pas în această direcţie” care urmează să fie făcut dacă Nicosia şi-a indicat intenţiile de a se alătura acestui bloc militar.

Totodată, Anastasiadis a participat la recent încheiat summit-ul NATO de la Madrid, unde a ţinut un discurs la o cină cu participarea liderilor statelor şi guvernelor ţărilor Uniunii Europene şi Alianţei Nord-Atlantice.

La începutul lunii martie, ziarul cipriot Politis a publicat rezultatele unui sondaj de opinie privind atitudinea locuitorilor insulei faţă de perspectivele de aderare a ţării la NATO, care a fost comandat de compania de analiză RetailZoom. 45% dintre participanţii la acest sondaj au fost împotriva aderării la Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce 42% dintre respondenţi s-au dovedit a fi în favoarea solicitării de aderare a Ciprului în bloc, iar alţi 13% fie s-au abţinut de la răspuns, fie au spus că au nicio opinie pe aceasta tema.

Cipru a fost împărţit pe linii naţionale de la invazia armată a Turciei din 1974, provocată de o lovitură de stat a susţinătorilor anexării insulei la Grecia. Ca urmare a ostilităţilor, aproximativ 37% din teritoriul Ciprului a ajuns sub control turcesc şi pe baza sa s-a format Republica Turcă a Ciprului de Nord în 1983, recunoscută în comunitatea mondială doar de Ankara. Partea de sud a insulei a rămas sub controlul Republicii Cipru, populată în principal de ciprioţi greci.