Când și în ce condiții ar putea fi repornită centrala nucleară Zaporojie. Pentru Rusia „ar fi imposibilă, chiar și pentru un reactor”, spun ucrainenii

Viitorul centralei Zaporojie este un aspect important al negocierilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Capturată de Rusia în primăvara anului 2022 și închisă din motive de siguranță câteva luni mai târziu, centrala rămâne în prima linie a conflictului.

Petro Kotin, directorul general al Energoatom, operatorul nuclear de stat ucrainean, afirmă că trebuie depășite „probleme majore”, cum ar fi insuficiența apei de răcire, a personalului și a alimentării cu energie electrică, înainte ca centrala să poată produce energie în siguranță. Acesta susține că ar fi nesigur pentru Rusia să repornească centrala nucleară Zaporojie ocupată și i-ar lua Ucrainei până la doi ani să facă acest lucru, în timp de pace, dacă ar recâștiga controlul, potrivit The Guardian.

Rusia a declarat că intenționează să păstreze amplasamentul și să îl repornească, fără a preciza o dată anume. Alexey Likhachev, șeful operatorului nuclear rus Rosatom, a declarat în februarie că aceasta va fi repornită atunci când „condițiile militare și politice o vor permite”.

Între timp, Donald Trump și-a exprimat interesul de a prelua controlul asupra acesteia, deși această posibilitate nu este considerată ca fiind una realizabilă.

Kotin, directorul executiv al companiei care administrează vastul sit cu șase reactoare, a declarat că Energoatom este pregătită să repornească centrala, dar ar fi nevoie ca forțele rusești să fie îndepărtate, iar situl să fie deminat și demilitarizat.

El a spus că o astfel de repornire de către Ucraina ar dura „de la două luni la doi ani” într-un mediu „fără amenințări din partea armatelor”, în timp ce o repornire rusească în timpul războiului „ar fi imposibilă, chiar și pentru o unitate (reactor)”.

Kotin a declarat că cele șase reactoare ar putea fi puse în funcțiune numai după finalizarea a 27 de programe de siguranță convenite cu autoritatea de reglementare nucleară a Ucrainei, inclusiv testarea combustibilului nuclear din miezul reactoarelor, deoarece acesta a depășit un „termen de proiectare” de șase ani.

Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea ca Rusia să repornească centrala după o încetare a focului fără a suporta riscuri semnificative. Centrala era deja nesigură, a declarat Kotin, având în vedere că era folosită ca „o bază militară cu vehicule militare prezente”.

Au fost plasate mine de către ruși în perimetrul centralei

Rusia a recunoscut că a plasat mine între perimetrul interior și cel exterior al centralei „pentru a descuraja potențialii sabotori ucraineni”, în timp ce inspectorii de la organismul de supraveghere nucleară al AIEA au raportat că trupe înarmate și personal militar sunt prezente la fața locului.

Luna trecută, Departamentul american al Energiei a declarat că centrala de la Zaporojie era operată de un „cadru de lucrători inadecvat și insuficient instruit”, cu un nivel de personal mai mic de o treime din cel de dinainte de război.

Informarea SUA a precizat că reactoarele ucrainene, deși inițial au fost concepute după modelul sovietic VVER, au „evoluat diferit” față de cele rusești și „în special sistemele de siguranță”.

Specialiștii instruiți în Rusia care au înlocuit personalul ucrainean au fost „lipsiți de experiență” în operarea variantelor ucrainene, a declarat Kotin. Aceasta ar necesita reconectarea a trei linii suplimentare de înaltă tensiune de 750kV pentru a intra în centrală, a spus el.

Un reactor nuclear necesită o cantitate semnificativă de energie pentru funcționarea de zi cu zi, iar trei dintre cele patru linii de înaltă tensiune provin din teritorii aflate acum sub ocupație rusă. „Ei înșiși au distrus liniile”, a spus Kotin, doar pentru ca Rusia să descopere că inginerii nu le pot reconstrui pe măsură ce războiul continuă, a adăugat el.

Au mai rămas doar două linii pentru a menține situl în stare de oprire la rece, o linie de 750 kV care vine din Ucraina și o altă linie de 330 kV, deși în opt ocazii diferite bombardamentele au întrerupt furnizarea de energie, forțând centrala să se bazeze pe generatoare de rezervă.

Experții spun că trebuie construită o stație de pompare la fața locului, deoarece nu există suficientă apă de răcire disponibilă. Distrugerea de către soldații ruși, în iunie 2023, a barajului Nova Kakhova din aval a eliminat furnizarea apei necesare din râul Dnipro.

Negocierile de încetare a focului mediate de SUA nu au obținut până acum decât rezultate limitate. Ambele părți au fost de acord să nu mai atace ținte energetice, deși sunt acuzați de de încălcări ale acordului, atât din partea Ucrainei, cât și a Rusiei.