Cadou pentru Poroşenko la final de mandat: Rada Supremă a adoptat legea care sporeşte obligativitatea folosirii limbii ucrainene

Rada Supremă de la Kiev a adoptat joi, în a doua lectură şi ultima, legea care consolidează funcţionarea limbii ucrainene ca limbă de stat.

În total, 278 de deputaţi dintre cei 450 ai Parlamentului ucrainean au votat pentru această lege care întăreşte folosirea limbii ucrainene atât în cadrul oficial, cât şi în mass-media.

Noua lege stipulează supremaţia limbii ucrainene în sfera serviciilor, inclusiv în sectorul privat, introduce certificate de stăpânire a limbii ucrainene pentru funcţionari până la preşedinte, precum şi amenzi pentru încălcarea dispoziţiilor noii legi. Acest text nu se referă la utilizarea limbii în cadru privat şi religios, scrie Agerpres în pagina electronică, care citează AFP.

„Legea noastră nu umileşte deloc nicio minoritate naţională. Vom face ca toţi cetăţenii să se simtă acasă. Am luat în considerare majoritatea amendamentelor deputaţilor. Am amânat cu trei ani introducerea răspunderii penale pentru încălcarea legii. În acest timp, în toate regiunile vor fi create centre unde se va studia limba ucraineană“, susţine preşedintele comisiei de profil, Nikolai Kniajiţki, citat de rbc.ua.

Preşedintele în exerciţiu Pedro Poroşenko, care şi-a dorit să promulge această lege înainte de a-i preda ştafeta lui Volodimir Zelenski, s-a felicitat pentru „o decizie istorică“.

Cel puţin 1.000 de persoane au manifestat joi în faţa RadeI Supreme de la Kiev în semn de susţinere pentru adoptarea noii legi.

Potrivit agenţiei de presă Bucpress, autorii proiectului de lege privind limba ucraineană au exclus din text o prevedere importantă pentru minorităţile naţionale, şi anume că „statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităţilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale“. „Acest articol de mare importanţă pentru românii din Ucraina este considerat de autorii proiectului de lege fiind unul inutil şi speculativ“, comentează agenţia de presă a etnicilor români din partea de Bucovină aflată în prezent în teritoriul ucrainean.

„Este evident că limba şi identitatea ucraineană se confruntă cu grave probleme existenţiale, mai ales în sudul şi estul ţării, însă a pedepsi comunităţile etnice minoritare (istorice/autohtone) din vestul ţării (română, poloneză, maghiară) pentru această situaţie reprezintă mai degrabă o parte a problemei decât a soluţiei“, comentează noua lege Dorin Popescu, preşedintele Asociaţiei „Casa Mării Negre“ din Constanţa, citat de Bucpress.

„Reacţiile Bucureştiului au fost cum le ştiţi - palide, amorfe, reci, slabe, laşe“, a denunţat el.

Ungaria a criticat în repetate rânduri legea respectivă, ameninţând cu blocarea procesului Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană.

Potrivit unui sondaj realizat în 2017 de către Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev, 68% din populaţie consideră limba ucraineană dept limba lor maternă, în timp ce 14% afirmă că este rusa şi 17% ambele limbi, în egală măsură.

Mai bine de jumătate din populaţia ţării (56%) spune că vorbeşte ucraineana acasă, 23% rusa, iar 21% ambele limbi, potrivit aceluiaşi sondaj.

Referindu-se la noua lege, purtătorea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova a calificat-o drept „scandaloasă“.