Bulgaria renunţă la aproape jumătate dintre centralele de energie regenerabilă ale ţării
0Asen Vasilev, ministrul interimar al Economiei, Energiei şi Turismului din Bulgaria, a propus marţi ca instalaţiile de energie regenerabilă care nu au obţinut licenţă să fie temporar deconectate de la reţeaua energetică a ţării.
Vasilev a adăugat că aproximativ 40% din
totalul centralelor fotovoltaice şi turbine de vânt nu au furnizat corect informaţiile
privind cantitatea de electricitate produsă în ultimele luni, după cum a cerut
Centrul Naţional de Dispecerat al Operatorului Sistemului Energetic.
Prin urmare, ministrul interimar a explicat că centralele de energie regenerabilă neconforme urmează să fie deconectate, până la îndeplinirea cerinţelor legale, informează agenţia de ştiri Novinite.
Vasilev a susţinut că lipsa unor astfel de informaţii s-ar putea dovedi extrem de periculoasă pentru reţeaua de electricitate a ţării, afectând alimentarea cu energie.
Decizia a fost contestată de şase membri bulgari ai Parlamentului European care au trimis o scrisoare lui Günther Oettinger, comisarul european pentru Energie, exprimându-şi îngijorarea cu privire la răspândirea practicilor de obstrucţionare a dezvoltării energiei regenerabile în Uniunea Europeană, potrivit Novinite.
De asemenea, parlamentarii europeni cer comisarului să adopte o poziţie faţă de hotărârea de impozitare a energiei regenerabile, adoptată de Bulgaria, Cehia şi Spania.
Oficialii susţin că modificarea presupune aplicarea unor rate de impozitare diferite, ceea ce încalcă regulile de competitivitate. Nu în ultimul rând, situaţia din cele trei ţări ar putea crea un precendent pentru autorităţile europene de reglementare a energiei regenerabile.
Bulgaria a cunoscut în ultima perioadă proteste în masă, iniţial lansate ca reacţie faţă de valorile prea ridicate ale facturilor pentru energia electrică şi termică. Ulterior, mişcările sociale au continuat să scoată mii de bulgari pe străzi în fiecare sfârşit de săptămână. Acum, manifestările denunţă, pe lângă tarifele ridicate la utilităţi, şi monopolurile din sectoare-cheie precum energia, stagnarea economiei, corupţia şi modelul politic aflat la putere după căderea comunismului.