Bulgaria. Cu zece zile înainte de alegerile, partidul fostului premier Boiko Borisov conduce în sondaje

Conform unui sondaj realizat în luna martie de Institutul pentru Politică Modernă din Bulgaria înainte de desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate din data de 12 mai, partidul de centru dreapta al fostului premier Boiko Borisov, Cetăţeni pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei (GERB) are un avans faţă de Partidul Socialist Bulgar de 4,2 puncte procentuale.

Astfel, GERB se bucură de sprijinul a 24,8% dintre repondenţi, în timp ce Partidul Socialist Bulgar este susţinut de 20,6%. Socialiştii şi-au stabilit şi un premier, în cazul în care vor câştiga alegerile, în presoana fostului ministru bulgar al Finanţelor, Plamen Oreşarski.

Guvernul Borisov a demisionat, în urma unor proteste fără precedent in istoria post-comunistă a ţării, dar aceasta nu a contribuit la creşterea popularităţii socialiştilor, principalul partid de Opoziţie. Dimpotrivă, formaţiunea condusă de liderul socialiştilor europeni, Serghei Stanişev, a pierdut în urma protestelor mai multe procente decât foştii guvernanţi.

Cele două partide sunt urmate în sondaj de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), formaţiune politică a minorităţii turce, (5,6%), partidul ultranaţionalist Ataka (4,9%), Mişcarea Bulgaria pentru Cetăţeni, (4,3%), Democraţi pentru o Bulgarie Puternică-Unitate (3,6%), Frontul Naţional pentru Salvarea Bulgariei (1,9%) partidul Lege, Ordine, Justiţie (1,1%), Mişcarea VMRO (1,0%).

Presa bulgară scrie că partidul Bulgaria pentru cetăţeni, condus de fostul comisarul european Meglena Kuvena, este departe de ambiţiile pe care şi le-au propus.

Partidele protestatarilor, constituite în grabă, nu vor putea influenţa balanţa forţelor politice. Ultimele sondaje nu acordă şanse mari aşa-ziselor partide ale protestului.

Sondajul a fost efectuat în perioada 19-26 martie pe un eşantion de 987 de persoane cu vârste peste 18 ani. Potrivit sociologilor de la Institutul pentru Politică Modernă din Bulgaria, dilema cetăţenilor bulgari va fi dacă să voteze sau nu la alegerile parlamentare anticipate din 12 mai.

Dacă alegerile s-ar desfăşura acum, şase din zece repondenţi au declarat că şi-ar exercita dreptul de vot, în timp ce un sfert dintre cei intervievaţi au afirmat ferm că nu se vor prezenta la urne.