Brexit separă familii. Doi soţi sunt obligaţi să trăiască în ţări diferite din cauza noilor reguli de imigrare: „Trăiesc într-o stare constantă de anxietate“

Corrinne, o doctoriţă sud-africană şi Brett Giles locuiesc la o distanţă de aproximativ 40 de kilometri unul de celălalt, în Donegal şi Derry, de ambele părţi ale frontierei irlandeze. Femeia spune că este într-o „stare constantă de anxietate” în aşteptarea unui permis de familie, pentru a se putea alătura soţului ei, în Marea Britanie, potrivit The Guardian.

Medic de urgenţe care a lucrat în prima linie pentru combaterea Covid, Corrinne nu mai are un loc de muncă şi trăieşte cu lucrurile în valiză, pentru că nu şi-a prelungit contractul de muncă în Irlanda, aşteptându-se să emigreze foarte repede în Marea Britanie, transmite Digi24. 

După 15 ani petrecuţi în Africa de Sud, cei doi soţi s-au mutat în Irlanda acum doi ani, dorind să fie mai aproape de familia din Marea Britanie, în timp ce Corrinne lucra la Spitalul Universitar Letterkenny.

Povestea lor a început în urmă cu opt luni, când au început să exploreze opţiunile de a se muta în Anglia. Au descoperit că există o cale care să nu implice viza pentru Corrinne, în cadrul unui acord Brexit care permite intrarea cetăţenilor non-UE în Marea Britanie, atâta timp cât primesc pentru prima dată un permis de familie de la Home Office.

Brett, care lucrează în marketing, s-a mutat peste graniţă, la Derry, în Irlanda de Nord, după ce a citit pe site-ul guvernului că cetăţenii britanici ar trebui să se întoarcă în Marea Britanie înainte de sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, în baza drepturilor de liberă circulaţie din UE. Pe site mai era precizat că un permis de familie poate fi eliberat în câteva săptămâni şi amândoi au considerat că este un preţ mic de plătit.

Cu toate acestea, cinci luni mai târziu, nu există niciun semn despre permisul de familie şi nicio comunicare din partea Ministerului de Interne. Între timp, Corrinne, 48 de ani, locuieşte într-o singură cameră din Letterkenny şi nu poate aplica pentru posturi vacante în Irlanda.

„Sunt absolut epuizată emoţional, mental şi fizic”, spune ea. „Trăiesc în această stare constantă de anxietate în fiecare zi, verificând e-mailurile care îmi vor decide viitorul. Niciodată, nici în cele mai negre vise, nu m-am gândit că la doi ani după venirea în Europa o să stau pe canapea şi o să fiu o şomeră deziluzionată şi descurajată. Tot ce vreau este o viaţă normală. De asemenea, toată familia mea se află în Marea Britanie, fraţii mei, surorile mele, mama mea şi sunt complet singură într-un mediu străin şi devine din ce în ce mai greu pentru mine să merg înainte.”

Cazul lor este cunoscut şi de politicieni care şi-au arătat revolta pentru felul în care autorităţile tergiversează lucrurile şi nu au făcut până acum verificările necesare.