„Bomba radioactivă” îngropată sub gheața Groenlandei. Provocarea ecologică pe care SUA ar trebui să o rezolve

Groenlanda ascunde sub gheață un „secret radioactiv”, iar americanii, dacă ar anexa insula, ar avea de-a face cu o uriașă problemă de mediu pe care tot ei au creat-o în urmă cu mulți ani.

Problema se numește Camp Century și reprezintă o bază militară americană dezafectată, construită în 1959, în timpul Războiului Rece. Proiectul a fost o încercare de a găsi diverse locuri de lansare a bombelor nucleare și unde să se poată supraviețui în cazul unui atac nuclear al Rusiei. Baza Camp Century este situată într-unul dintre cele mai îndepărtate locuri de pe Pământ, la aproximativ 1.500 de kilometri nord de Nuuk, capitala Groenlandei.

Proiectul, care presupunea săparea unei rețele de tuneluri prin stratul de gheață al Groenlandei și era alimentat de un mic reactor nuclear, a fost considerat nefezabil, din cauza gheții care se deplasa constant. Astfel, acesta a fost abandonat în 1967. Deși americanii au demontat reactorul atunci când au plecat, în 1967, și au luat cu ei camera de reacție nucleară, ei au lăsat în urmă mii de tone de deșeuri și reziduuri radioactive, care sunt îngropate sub calota glaciară, relatează Politico.

Camp Century ar putea ieși la suprafață din cauza schimbărilor climatice

Din cauza schimbărilor climatice, calota glaciară continuă să se topească într-un ritm alert. Asta înseamnă că, pe măsură ce temperaturile globale cresc, interesul pentru Camp Century a crescut, numai că a crescut și îngrijorarea cu privire la cât timp va mai rămâne baza îngropată. Cercetătorii au exlus, în anul 2021, posibilitatea ca baza Camp Century să „reapară” din gheață cel puțin până în anul 2.100.

Ministrul de externe al Groenlandei, Vittus Qujaukitsoq, a cerut Danemarcei să își asume responsabilitatea pentru curățarea resturilor de la instalațiile militare americane abandonate în Groenlanda, dintre care există 20 până la 30 de situri principale dezafectate. Groenlanda, fostă colonie a Danemarcei, nu a consimțit niciodată să le găzduiască. Nuuk și Copenhaga au semnat un acord în 2017, în cadrul căruia au fost alocate aproximativ 30 de milioane de dolari pentru a curăța resturile și deșeurile, însă Camp Century nu a fost inclus în acel acord.

„Orașul subteran” din Groenlanda

Despre Camp Century se spune că este ca un fel de oraș subteran, care dispune chiar și de o capelă, o frizerie și dormitoare care au adăpostit cândva sute de oameni. Pentru construirea sa, echipamentele și proviziile au fost transportate cu sănii și tractoare cu remorci, de la baza spațială Pituffik, cea mai nordică instalație militară americană din lume, care este activă și astăzi.

Într-un reportaj din 1961 al postului american de televiziune CBS, moderatorul Walter Cronkite a vizitat baza militară și a filmat tunelurile uriașe de gheață de la Camp Century, aflate atunci în curs de săpare. În imagini apăreau ingineri americani și militari americani în timp ce se relaxau în acele barăci subterane, alimentate cu energie nucleară. Toate acestea sunt acum îngropate sub straturi groase de gheață.

Groenlandezii sunt „îngrijorați că Camp Century va polua pe măsură ce gheața se va topi”, a declarat Pipaluk Lynge, deputat în Groenlanda. Însă nu este vorba doar de Camp Century, susține deputatul, cu referire la celelalte baze abandonate.

„Există multe locuri unde ei au lăsat tone de gunoi. S.U.A. au deșeuri militare peste tot în Arctica”, a declarat Pipaluk Lynge, pentru Politico.

Până în prezent, nu a existat „nicio încercare” de a curăța deșeurile radioactive și toxice de la Camp Century, așa cum a declarat William Colgan, profesor de glaciologie și climă în cadrul Serviciului Geologic din Danemarca.

Colgan a forat la adâncime în acel sit pentru a testa radioactivitatea acestuia, la cererea Ministerului Sănătății din Danemarca. „Există de fapt un efort conștient de a nu fora în câmpul de resturi. De fapt, nu cunoaștem întreaga natură a ceea ce se află acolo jos”, a declarat Colgan, pentru Politico.

Depozitul de combustibil din adâncuri

Colgan a declarat că el și echipa sa de cercetători nu au reușit să găsească unele părți ale Camp Century, precum depozitul de combustibil. El se teme că forajele ar putea „să deranjeze prea mult” acel depozit.

Există diferite moduri în care Camp Century ar putea contamina mediul. Unul dintre acestea ar fi dacă topirea gheții și a zăpezii ar transporta spre Ocean acele deșeuri toxice scoase la suprafață, de exemplu cei 200.000 de litri de motorină aflați sub gheață, potrivit celor spuse de Colgan.

O altă temere este dacă nu cumva gheața în care se află acea bază se desprinde și formează un iceberg. Dar niciuna dintre aceste situații nu ar trebui să fie probabile în acest secol. Iar varianta cu icebergul ar putea dura mii de ani.

Totul depinde de cât de mult se va încălzi lumea în următoarele decenii. 

Baza Camp Century a fost esențială pentru înțelegerea de către oamenii de știință a schimbărilor climatice. În anii 1960, ei au extras de acolo o mostră de sol înghețat care este studiată și în prezent, pentru a înțelege modelele climatice din urmă cu sute de mii de ani. Baza rămâne un „supersite” științific, a declarat Colgan, care o vizitează anual, împreună cu mulți cercetători.

„Camp Century este un microcosmos al schimbărilor climatice. Oamenii de astăzi sunt lăsați să înțeleagă ce impact asupra climei au deciziile luate acum 50 de ani, sau acum 60 de ani”, a precizat Colgan.  

Dorința americanilor de a anexa Groenlanda a provocat o adevărată furtună politică în insulă, teritoriu danez care se autoguvernează din 1979.

Donald Trump a susținut, în repetate rânduri, ceea ce el numește „controlul american” asupra Groenlandei drept „o necesitate absolută” și a amenințat chiar cu folosirea forței militare pentru acest obiectiv.