Biserica Catolică din Franța, lezată de controversata scenă de la JO: „o batjocură la adresa creștinismului”

Controversata scenă artisică de la Jocurile Olimpice de la Paris, care pentru multă lume a părut „inspirată” din pictura murală a lui Leonardo da Vinci „Cina cea de Taină” a stârnit inclusiv reacția Bisericii Catolice din Franța, potrivit Știrilor ProTV.

Biserica Catolică din Franța a catalogat momentul de la Paris drept o batjocură la adresa creștinismului.

Organizatorii Jocurilor Olimpice și-au cerut scuze față de cei care se simt lezați de scena intens criticată în spațiul public considerând că ar fi parodiat „Cina cea de Taină”.

Amintim că directorul artistic al ceremoniilor pentru Jocurile Olimpice de la Paris, Thomas Jolly, a negat că s-ar fi „inspirat" din „Cina cea de Taină" sau din orice alt cadru religios. 

„Nu veți găsi niciodată la mine vreo dorință de a batjocori sau de a denigra ceva. Am vrut să organizez o ceremonie care să repare și să reconcilieze. Și să reafirme valorile Republicii noastre (...)”, a declarat Thomas Jolly pentru BFMTV.

„Dionysos este prezent pe această masă”

Controversatul moment  al ceremoniei, care a stârnit agitație pe Internet, intitulat Festivity (Festivitate), a început cu imaginea unui grup la masă, printre care se află mai mulți travestiți, iar multă lume s-a dus cu gândul la ultima masă a lui Iisus cu apostolii săi.

„Cred că a fost destul de clar, Dionysos este cel prezent pe această masă. El este acolo pentru că este zeul sărbătorii (...), al vinului, și tatăl Sequanei, zeița legată de râu. Ideea era mai degrabă de a avea o mare sărbătoare păgână legată de zeii Olimpului... Olimp... Olimpism”, a explicat Thomas Jolly.

Mai multe voci au susținut că referința nu a fost Cina cea de Taină a lui Leonardo da Vinci și că inspirația ar fi fost de fapt  un „ospăț al zeilor”, precum cel înfățișat de Jan Harmensz van Biljert, pictură realizată în jurul anului 1635 și păstrată la Muzeul Magnin din Dijon, în care sunt prezentați zeii Olimpului care celebrează căsătoria dintre Thetis și Peleus. În centrul mesei se află Apollo încoronat, în timp ce Bacchus-Dionysus stă întins în prim-plan.