Berlinul a pierdut apelul pentru anularea unei decizii a justiţiei de limitare a accesului Gazprom la conducta de gaze OPAL

Berlinul a pierdut un apel la Curtea Europeană de Justiţie pentru anularea unei decizii a unei instanţe inferioare de limitare a accesului Gazprom la conducta OPAL, care leagă gazoductul Nord Stream al producătorului rus de gaze de Germania, transmite Reuters.

Cea mai înaltă instanţă europeană a menţinut decizia justiţiei, dând câştig de cauză Poloniei, care consideră că dependenţa Europei de gazele ruseşti reprezintă un risc pe ntru securitatea regională şi care şi-a diversificat furnizorii cumpărând gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite şi alte ţări.

Cazul face parte dintr-o dispută de lungă durată cu privire la aprovizionarea din Rusia, care pune Germania în opoziţie cu Polonia şi alte state foste comuniste din estul Europei.

Conducta OPAL, de 470 km, care leagă Nord Stream 1 de reţelele de gaze europene terestre, se întinde din nordul Germaniei către Republica Cehă şi are o capacitate anuală de 36 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Firmele poloneze de gaze au lansat un proces împotriva OPAL după pierderea unor volume de tranzit şi venituri, în urma deschiderii Nord Stream 1 în 2011. Companiile au intentat procesul în 2016, când planurile Gazprom de a dubla capacitatea de export de gaze către Germania prin Nord Stream 2 s-au intensificat.

Nord Stream 2, care are o secţiune care se desfăşoară pe sub Marea Baltică, ar ocoli conductele care traversează Ucraina, care a câştigat taxe de tranzit valoroase din partea companiei.

Polonia a declarat că nu intenţionează să extindă un acord de furnizare de gaze cu Gazprom, la expirarea celui existent, în 2022, iar alte state din Europa de Est au fost şi ele deranjate când Rusia a anexat Crimeea în 2014, în disputa cu Ucraina.

 Germania a făcut recurs la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu sediul în Luxemburg, după ce în 2019 un tribunal inferior a anulat decizia UE de a lăsa Gazprom să crească livrările de gaze prin conducta OPAL.

Anularea deciziei UE de către instanţa inferioară a urmat, de asemenea, unei contestaţii poloneze la decizia luată de Comisia Europeană.

În cel mai recent caz, Curtea de Justiţie a respins argumentele Germaniei potrivit cărora ”solidaritatea energetică” era mai degrabă un concept politic decât o problemă juridică, spunând că Comisiei i se cerea să examineze posibilele riscuri pentru securitatea aprovizionării cu gaze pe pieţele UE.

"Legalitatea oricărui act al instituţiilor UE care se încadrează în politica energetică a Uniunii Europene trebuie evaluată în lumina principiului solidarităţii energetice", au spus judecătorii. Hotărârea din caz, cunoscută sub numele de C-848/19 P Germania / Polonia, este puţin probabil să modifice fluxul livrărilor Gazprom prin OPAL, care a fost deja redus înainte ca instanţa să se pronunţe.

Gazprom Export, divizia de export a grupului rus Gazprom, a afirmat într-un comunicat că regretă decizia instanţei de joi, chiar dacă nu este parte directă în dispută.

OPAL Gastransport, cu sediul în oraşul german Kassel, a mai spus că regretă decizia instanţei şi că piaţa unică a UE nu este dezavantajată prin utilizarea deplină a capacităţilor de transport ale OPAL.

"Nu a fost luată în mod expres o decizie cu privire la faptul dacă Polonia a fost afectată efectiv de utilizarea deplină a OPAL de către diferiţi expeditori", a spus firma.