Belgia, pe jar din cauza spionajului chinez

Gazdă a instituţiilor europene, Belgia şi-a intensificat în ultimul an activitatea de contraspionaj în cazul Chinei. Un institut se află în centrul acestui dosar.

De un an încoace, autorităţile belgiene şi-au sporit vigilenţa în legătură cu spionajul chinez. La capătul unor investigaţii, doi oficiali culturali chinezi au fost deconspiraţi deja. Unul dintre ei este Song Xinning, directorul Institutului Confucius, scrie „Le Monde”.

Institutul Confucius a stârnit îngrijorări în termeni de spionaj încă de la instalarea sa în 2016 în campusul Universităţii Libere din Bruxelles. Contraspionajul belgian bănuia încă de atunci că instituţia îşi va extinde tentaculele dincolo de câmpul cultural, vizând în special afacerile politice. În cazul lui Song Xinning, instituţia suspecta ca statutul de profesor reprezenta doar o acoperire care îi permitea să desfăşoare activităţi din umbră. Ancheta a arătat că acesta ţinea legătura cu doi membri ai Ambasadei Chinei la Bruxelles, cărora le dădea raportul asupra recrutării de agenţi de influenţă prochinezi.

Song a fost expulzat, iar Universitatea Liberă din Bruxelles şi-a întrerupt la sfârşitul anului trecut colaborarea cu Institutul Confucius.

John Holslag, profesor de politică internaţională la Universitatea Liberă din Bruxelles, îşi aduce aminte de un bărbat „foarte politicos şi civilizat, care ţinea uneori câte un discurs critic la adresa regimului chinez, fără îndoială pentru a-şi reasigura interlocutorul şi pentru a-şi avansa masca”.

„Chinezii se focalizează pe subiecte economice: 5G, chestiunile de conectivitate, infrastructură, transporturi sau drumul mătăsii”, explică el.

Pe lângă mediul universitar, serviciile belgiene de informaţii suspectează posibile infiltrări printre politicieni şi chiar în interiorul lor.

Ori, potrivit Departamentului de Securitate Internă din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă, circa 250 de spioni chinezi ar fi activi la Bruxelles, gazdă pentru instituţii UE şi NATO.