Belarusul, pe urmele Venezuelei, cu doi lideri

Camera superioară a parlamentului de la Minsk a declarat marţi că Lituania a încălcat legislaţia internaţională prin recunoaşterea Svetlanei Tihanovskaia ca lider al Belarus, transmite Reuters.

Parlamentarii belaruşi au apreciat că decizia din 10 septembrie a guvernului de la Vilnius ''depăşeşte limitele bunului simţ'' şi constituie un amestec flagrant în afacerile interne ale Belarus.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko este contestat prin demonstraţii în Belarus de cinci săptămâni, după ce a fost reales. Tihanovskaia susţine că a câştigat alegerile prezidenţiale din 9 august şi acuză guvernul de la Minsk de fraude electorale în favoarea lui Lukaşenko.

Camera superioară a parlamentului de la Minsk a declarat marţi că Lituania a încălcat legislaţia internaţională prin recunoaşterea Svetlanei Tihanovskaia ca lider al Belarus, transmite Reuters.

Parlamentarii belaruşi au apreciat că decizia din 10 septembrie a guvernului de la Vilnius ''depăşeşte limitele bunului simţ'' şi constituie un amestec flagrant în afacerile interne ale Belarus.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko este contestat prin demonstraţii în Belarus de cinci săptămâni, după ce a fost reales. Tihanovskaia susţine că a câştigat alegerile prezidenţiale din 9 august şi acuză guvernul de la Minsk de fraude electorale în favoarea lui Lukaşenko.

Svetlana Tihanovskaia a criticat întâlnirea de luni dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko, pe care l-a calificat drept un „uzurpator“, relatează AFP.

„Regret că aţi decis să purtaţi un dialog cu un uzurpator şi nu cu poporul belarus“, menţionează Svetlana Tihanovskaia într-o declaraţie transmisă din Lituania, unde s-a refugiat după alegerile contestate din 9 august în Belarus.

„Aş dori să-i reamintesc lui Vladimir Putin că orice se va conveni în cadrul reuniunii de la Soci va rămâne fără valoare legală. Noul guvern va revizui toate acordurile semnate de către Lukaşenko în mod nelegitim“, a insistat ea în acest text.

Tihanovskaia revendică victoria la alegerile prezidenţiale din 9 august, acuzând guvernul de trucarea scrutinului în favoarea lui Aleksandr Lukaşenko.

De la aceste alegeri, fosta republică sovietică este zguduită de proteste în masă revendicând sfârşitul domniei lui Lukaşenko, care se află de 26 de ani la putere.

Fost preşedinte de colhoz, Lukaşenko conduce cu o mână de fier Belarus şi a declanşat o represiune violentă împotriva manifestanţilor.

Frate, frate dar brânza e pe bani

Principal aliat al liderului politic de la Minsk, Vladimir Putin doreşte să unifice Rusia şi Belarus şi şi-a însoţit propunerile de ajutor militar şi economic cu apeluri de integrare mai strânsă.

Kremlinul a transmis marţi că nu va face nicio excepţie pentru Minsk în legătură cu modul de returnare a unui împrumut de 1,5 miliarde de dolari, convenit luni de preşedinţii rus Vladimir Putin şi belarus Aleksandr Lukaşenko, potrivit Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că acest credit va trebui returnat ca oricare altul.

El a mai spus că relaţiile dintre Belarus şi Rusia rămân "strânse" şi "frăţeşti" şi că Moscova îşi doreşte ca ele să continue aşa.

Potrivit lui Peskov, cei doi lideri au mai discutat şi despre alimentările cu energie între ţările lor, dar a refuzat să ofere detalii.

Potrivit analiştilor, Putin ar putea încerca să exploateze vulnerabilitatea omologului său belarus pentru a-i smulge concesii, dar orice acord care compromite suveranitatea şi independenţa Belarus este susceptibil să-i înfurie şi mai mult pe protestatarii belaruşi. 

Potrivit analistului Octavian Milewski, citat de RFI, Lukaşenko poate oferi  concesii pe trei direcţii pe care Rusia şi le doreşte de două decenii poate. Prima ar fi aprofundarea integrării a ceea ce Kremlinul numeşte ”statul comun Rusia-Belarus” şi o reformă constituţională ce ar susţine în timp util acest demers geopolitic. 

A doua ar fi privatizarea unor întreprinderi gigant pe care Rusia şi le doreşte încă de la mijlocul anilor 2000. Un exemplu ar fi cel mai mare producător de potasiu din lume, uzina Belarus Kalii, dar şi alte întreprinderi din complexul tehnic-militar belarus.

 Şi a treia este oferirea dreptului de a construi baze militare ruseşti pe teritoriul Belarusului. În prezent, deşi cele două state au un sistem de apărare comun, cu un sistem puternic integrat în doctrina militară a Moscovei, Rusia are doar două facilităţi militare pe teritoriul Belarusului: o staţie radar (la Hanţavici, regiunea Brest) a forţelor spaţiale ruse şi un centru de monitorizare şi comunicare navală (la Vileika, nord-vest de Minsk) ce acoperă zona Atlanticului de Nord. Discuţia despre o bază militară rusă în Belarus s-a purtat sporadic în special după anexarea Crimeei.

În acelaşi timp, susţine Milewski, Putin  face un joc dublu. Pe de o parte, Kremlinul este conştient că Lukaşenka este mai slab ca niciodată şi acum poate obţine vaste concesii de la el, pe de altă parte Kremlinul nu poate miza doar pe Lukaşenka din cauza străzii pe care nu o controlează. Ori, sutele de mii de belaruşi care ies în stradă în fiecare duminică la proteste nu sunt controlabili de nimeni, nici măcar de acel grup restrâns de lideri ai opoziţiei care au fost exilaţi sau încarceraţi în ultimele săptămâni, iar în cazul unui scenariu în care Lukaşenko este forţat să plece.