Belarus, uzina-fantomă a Kremlinului. Cum transformă regimul Lukașenko fabricile civile în laboratoare de război

În timp ce proiectele civile sunt puse pe pauză, iar liniile de producție militare se reanimează cu viteză forțată, Belarusul devine, sub regimul lui Aleksandr Lukașenko, un actor nevăzut în mecanismul de război al Kremlinului. Drone, cipuri pentru rachete și sisteme de ochire părăsesc, în ritm accelerat, fabrici nou-construite sau reconvertite. De facto, Minsk joacă astăzi rolul de manufacturier-fantomă pentru mașinăria de război a Rusiei, scrie Euromaidan Press.

Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Belarusul își militarizează din ce în ce mai profund economia, în contextul în care Rusia, sufocată de sancțiuni și lipsită de acces la tehnologie occidentală, caută disperat componente pentru drone și rachete.

Dependență totală de Kremlin

Belarusul nu mai este doar un aliat politic al Rusiei. Sub conducerea autoritară a lui Lukașenko, statul este complet absorbit în orbită strategică a Moscovei: baze militare rusești permanente, trupe aeriene desfășurate pe teritoriul belarus, sprijin logistic pentru invazia Ucrainei și deportarea forțată a civililor ucraineni, inclusiv copii, în vederea „reeducării”.

În acest context, relansarea industriei militare devine un proiect cu mize clare. „Moscova caută surse alternative pentru componentele necesare armelor sale, în special pentru drone și sisteme de rachete. În Belarus, autoritățile accelerează lansarea unor facilități de producție legate de UAV-uri, electronice cu dublă utilizare și sisteme de țintire”, se arată în analiza serviciilor de informații ucrainene.

Fabrici civile abandonate, industrie militară în prim-plan

Dacă în trecut strategia de dezvoltare a Belarusului se axa pe domenii civile – de la utilaje agricole la produse farmaceutice și alimentare – acum prioritățile s-au reconfigurat. Obiectivul principal: armamentul.

„Majoritatea facilităților cu destinație militară vor fi construite și funcționale în cel mult un an și jumătate”, avertizează sursa ucraineană.

Un exemplu elocvent este fabrica de componente pentru drone, construită pe baza fostului Centru Tehnologic pentru UAV-uri multifuncționale. Inițial înghețat în 2020, proiectul a fost reactivat după declanșarea invaziei pe scară largă. Până la sfârșitul anului 2024, clădirea a fost ridicată, echipată, iar din februarie 2025 a început producția efectivă.

Cipuri pentru rachete și sisteme de ochire pentru armata rusă

Un alt actor-cheie este uzina Zenit-BelOMO, care pregătește producția de sisteme de ochire și piese auto destinate pieței CSI. Liniile de producție vor fi operaționale din august, iar fabrica va atinge capacitatea maximă până la sfârșitul anului, potrivit planurilor oficiale.

În paralel, fabrica Integral își extinde producția de microcipuri cu dublă utilizare – esențiale în sistemele de ghidaj ale rachetelor de croazieră rusești Kh-101.

„Un nou atelier va fi operațional din decembrie, iar producția la scară largă este programată pentru 2026”, mai notează analiza serviciilor ucrainene.

Într-un Belarus care a virat definitiv de la statutul de „stat-tampon” la acela de avanpost tehnologic al războiului, fabricile nu mai produc tractoare, ci drone. Nu mai exportă hrană, ci hardware militar. Iar în umbra acestui ritm industrial impus de Moscova, Belarusul pare tot mai mult o economie în comă civilă, menținută artificial în viață doar de nevoile imperiale ale Kremlinului.