Barroso a vorbit cu Traian Băsescu despre opoziţia Bucureştiului pe Serbia. Decizia finală se ia mâine

Preşedintele Comisiei Europene Jose Barroso a discutat cu preşedintele român Traian Băsescu despre tensiunile de la Consiliul pentru Afaceri Generale de ieri chestiunea acordării statului de candidat Serbiei şi a precizat că aşteaptă ca summitul european care începe mâine la Bruxelles să ia o decizie favorabilă Belgradului.

„Acum câteva luni am propus acordarea statutului de ţară candidată Serbiei. Serbia merită acest statut pentru că a înregistrat rezultatele aşteptate şi, din punctul nostru de vedere, summitul ar trebui să susţină Serbia şi să-i acorde statutul de ţară candidată. Ştiţi că este nevoie de unanimitate pentru această decizie. Am discutat ieri şi cu preşedintele Serbiei Boris Tadici şi cu preşedintele român, cu domnul Băsescu, şi vom vedea", a spus Barroso care a adăugat că decizia în privinţa candidaturii Serbiei aparţine statelor membre.

România a ţinut Serbia în suspans atît la Consiliul pentru Afaceri Externe care a avut luni cât şi la cel pentru Afaceri Generale care a fost programat marţi.

Motivul oficial invocat de partea română a fost nerespectarea drepturilor minorităţii române din Serbia pentru care a cerut şi obţinut - deocamdată doar din partea Comisiei Europene - garanţii suplimentare. Ieri după amiază, după ce toate statele membre renunţaseră la obiecţii, după ce preşedintele Serbiei Boris Tadici a criticat obiecţiile României şi a făcut apel la „vechea prietenie româno-sârbă", România nu cedase. Argumentele oficiale au fost explicate de diplomaţii altor state prezenţi la reuniunea, conferinţa ministrului român de externe, Cristian Diaconeescu fiind amânată, decalată şi, în cele din urmă anulată.

România a generat confuzie marţi, cerând în ultima clipă garanţii privind drepturile minorităţii vlahe din Serbia, pentru a fi de acord cu statutul acesteia de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, notează Eu Observer. Insistenţa României i-a luat prin surprindere pe partenerii săi din UE, având în vedere că până acum nu a făcut caz de acest subiect, iar Comisia Europeană nu a identificat probleme serioase în rapoartele sale anuale privind Serbia.

Diplomaţii şi jurnaliştii vorbesc despre răzbunarea României pe Olanda prin Serbia

Teoria predominantă este că România voia să arate Olandei cât de serioasă este în privinţa Spaţiului Schengen. România spera să adere la Schengen anul trecut, după ce a îndeplinit criteriile tehnice, dar Olanda s-a opus din motive de corupţie. La rândul său, Olanda a investit mult în demersurile Serbiei de aderare la Uniunea Europeană, asigurându-se în 2011 că Belgradul îi predă pe principalii acuzaţi de crime de război Tribunalului Penal Internaţional de la Haga.

Delegaţia olandeză a precizat că România nu a făcut nicio legătură între problema Serbiei şi aderarea la Schengen. Alţi diplomaţi şi oficiali au afirmat însă că problema Schengen era vizibilă. „A fost vorba despre Olanda şi aderarea la Schengen. Românii nu au spus nimic de genul acesta în mod public, dar au existat unul sau două mici comentarii despre asta (la reuniunea miniştrilor de Externe de luni). Este cu siguranţă o parte a motivului", a declarat un diplomat european pentru EUObserver.

Un oficial UE a afirmat că şefii de stat şi de Guvern urmează să aprobe acordarea statutului de ţară candidată Serbiei la summitul de la sfârşitul săpătmânii. El nu a exclus însă ca liderul român sau altcineva să vină cu alte obiecţii de ultimă clipă.

Chestiunea Schengen a fost reintrodusă pe agenda summitului european care începe mâine la Bruxelles, potrivit invitaţiei transmisă astăzi de preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy,  cu toate că nu există nicio schimbare oficială de atitudine din partea Olandei care, şi după raportul interimar pe justiţie din februarie 2011 pentru România şi Bulgaria a precizat că mai aşteaptă şi raportul final din iulie 2012.