Axa Bucureşti-Berlin, fisurată înaintea Summitului istoric? Câteva explicaţii

Convergenţa Bucureşti-Berlin, atât de evidentă în timpul vizitei în Germania a preşedintelui Traian Băsescu, din 10 noiembrie, pare să se clatine. Deşi asigurase Berlinul că va sprijini la summitul de astăzi modificarea Tratatului European, în direcţia întăririi guvernanţei economice, Bucureştiul a făcut miercuri o jumătate de pas în lateral.

În declaraţia publică de miercuri seara, preşedintele Băsescu s-a pronunţat pentru modificarea doar a Protocolului 12, anexă la Tratatul de la Lisabona, urmând ca modificarea Tratatului să aibă loc abia după obţinerea consensului între cei 27. Amendarea protocolului ar necesita doar consultarea Parlamentului European şi a Băncii Centrale Europene.

Urmăreşte LIVE, de la Bruxelles, pe www.adevarul.ro, cele mai importante momente ale summitului care începe în această seară

De partea lui Van Rompuy

România se situează astfel de partea preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, care a propus, la rândul său, amendarea protocolului Tratatului de la Lisabona, şi nu schimbarea Tratatului. Motivul: această a doua opţiune ar necesita trecerea prin parlamentele naţionale, ba chiar şi unele referendumuri, cu rezultate incerte. Oricum, întregul proces ar putea lua un an şi jumătate, chiar doi. De altfel, tocmai Protocolul este cel care stabileşte limita pentru deficitul bugetar la 3% şi nivelul datoriilor la 60% din produsul intern brut. Acesta ar putea fi modificat în sensul includerii obligaţiei pentru statele membre din zona euro de a menţine un buget echilibrat. Iar Cutea Europeană de Justiţie ar urma să supervizeze întregul proces.

Deocamdată, Marea Britanie a declarat ferm că se opune modificării de Tratat, dacă nu i se îndeplinesc cerinţe legate mai ales de protejarea propriului sector financiar. Dar britanicii ar putea să nu fie singurii oponenţi, poziţii asemănătoare aşteptându-se din partea Suediei şi a altor state nordice, care nu doresc un control european strict asupra bugetelor naţionale.

Germania rămâne pe poziţii

Germania, însă, susţinută de Franţa, continuă să insiste pentru modificarea Tratatului European. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkosy au trimis o scrisoare comună a preşedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy.

Cei doi lideri propun o schimbare de Tratat , cu norme dure privind politica fiscală, o limită pentru deficitele bugetare naţionale de trei la sută din PIB şi sancţiuni automate pentru cei care încalcă regulile. Franţa şi Germania cer, de asemenea, punerea în aplicare a Mecanismului European de Stabilitate ( aşa-numitul fond de salvare) în 2012, cu un an mai devreme decât se planificase iniţial. De asemenea, Berlinul şi Parisul vor armonizarea legislaţiilor privind forţa de muncă precum şi a bazei impozitului pe profit. Modificarea de tratat ar urma să cuprindă şi mult discutata taxă pe tranzacţiile financiare, de care Londra nici nu vrea să audă.

Ce fel de Europă?

Cum consensul celor 27 de state membre este greu de obţinut, Merkel şi Sarkozy avertizează că cei 17 membri ai zonei euro pot şi trebuie să meargă înainte înainte, fără cei care formulează obiecţii. Parisul se află la originea propunerii ca, în cazul neîndeplinirii unanimităţii la nivelul celor 27, să se rămână pe ideea unui acord interguvernamental la nivelul zonei euro. O „federaţie" în zona euro şi o „confederaţie" la nivelul celor 27, iată cum îşi imagina Europa preşedintele francez Nicolas Sarkozy, într-un recent discurs ţinut la Strasbourg.

O avansare a procesului de convergenţă economică numai la nivelul celor 17, excluzând restul Uniunii, ar însemna, de fapt, o Europă împărţită în trei zone. Prima: „nucleul dur" al eurozonei, tot mai integrat legislativ şi economic. A doua: noile state membre din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, care şi-au manifestat intenţia de a adera la zona euro şi care vor trebui să lucreze de aici înainte pentru îndeplinirea unor criterii tot mai severe. Pentru aceste state, „tranziţia" continuă. Şi trei: statele membre care nu doresc să adopte moneda unică, precum Marea Britanie şi celelalte care i se vor mai alătura.

Motivaţiile României

Nu este clar care ar putea fi mecanismele de decizie ale acestei Europe „în trei trepte". În acest context, poziţia Bucureştiului este de a menţine pe cât posibil o Europă „a celor 27" - fie şi prin soluţii de compromis - şi de a evita crearea unui „nucleu dur" cu 17 state.

„Noi continuăm să susţinem Germania în privinţa consolidării guvernanţei economice, dar numai prin consensul celor 27. Pentru noi, o modificare a aquis-ului prin acorduri interguvernamentale, la nivelul celor 17, reprezintă ceva foarte periculos. Pur şi simplu, ne temem de o ruptură în interiorul Uniunii!", declară surse diplomatice de la Bucureşti.

Polonia, care deţine preşedinţia UE, are o poziţie asemănătoare cu a României. Varşovia a avertizat că se opune unor modificări care să vizeze doar cele 17 state din zona euro.

Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul", în 21 noiembrie, ministrul român de externe Teodor Baconschi cerea ca reuniunile statelor din eurozonă să le preceadă pe cele ale Consiliului, astfel încât „cei 27" să aibă un control asupra deciziilor „celor 17". Aceasta este o condiţie tot mai greu de îndeplinit, în cazul în care eurozona va decide să meragă singură pe drumul convergenţei şi să-i lase baltă pe cei care nu vor modificarea Tratatului.

Oricum, acest Consiliu nu va fi tocmai diferit de precedentele, sunt de părere experţi din capitala europeană: se va întâmpla ce va dori Germania. Pentru că, deocamdată, Germania are banii.