Austriecii sunt chemaţi la urne în cadrul alegerilor prezidenţiale. Candidaţii partidelor tradiţionale ar putea să nu intre în al doilea tur de scrutin

În Austria are loc duminică primul tur al alegerilor prezidenţiale, în urma căruia candidaţii partidelor marii coaliţii aflate la guvernare din 2008, social-democrat şi conservator, riscă să nu intre în runda decisivă, sondajele plasându-i în frunte pe reprezentantul Verzilor şi pe cel al extremiştilor de dreapta, notează AFP, preluată de presa internaţională.

Aproximativ 6,4 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt chemaţi să-l aleagă pe succesorul actualului preşedinte, social-democratul Heinz Fischer, care îşi va încheia cel de-al doilea mandat de şase ani.

Fostul lider al Verzilor austrieci Alexander Van der Bellen este creditat cu aproximativ 26% din intenţiile de vot, devansându-l pe candidatul FPÖ (extrema-dreaptă), Norbert Hofer (24%). Cei doi au cele mai mari şanse de a accede în turul al doilea, prevăzut pentru 22 mai.

Pentru prima dată de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, cele două mari partide tradiţionale - SPÖ (social-democrat) şi ÖVP (conservator) - ar putea ieşi din cursa pentru funcţia de şef al statului.

Candidatul social-democraţilor, Rudolf Hundstorfer, în vârstă de 64 de ani, fost ministru şi ex-lider al puternicei organizaţii a salariaţilor AK, este creditat cu 15% din intenţiile de vot, în timp ce creştin-democratul Andreas Kohl, în vârstă de 74 de ani, vreme îndelungată preşedinte al parlamentului, este cotat cu 11% din intenţiile de vot.

„Ca şi în alte ţări din Europa, asistăm la o erodare a partidelor tradiţionale, care nu au reuşit să se reînnoiască de 10 ani şi să atragă noi alegători“, a comentat politologul Peter Hajek pentru France-Presse.

Potrivit analiştilor, erodarea puterii este accentuată de faptul că social-democraţii şi conservatorii guvernează împreună de opt ani, ceea ce face din Verzi şi FPÖ singurele forţe de opoziţie.

Această uzură a puterii este accentuată şi de criza migranţilor, precum şi de creşterea şomajului, ambele favorizând FPÖ, care a depăşit pragul de 30% în mai multe alegeri locale anul trecut.

„În mod obişnuit, alegerile prezidenţiale se axau pe personalitatea candidaţilor. Însă în acest an vor juca un rol şi teme precum refugiaţii sau şomajul“, a explicat Karin Cvrtila, de la institutul OGM.

Scrutinul de duminică este o premieră şi prin numărul record de candidaţi, şase în total. Printre aceştia se află independenta Irmgard Griss, fost preşedinte al Curţii Supreme, creditată cu peste 20% din intenţiile de vot.

Alexander Van der Bellen, independentul susţinut de Verzi, este primul candidat prezentat de ecologişti după 1992. În vârstă de 72 de ani, fost profesor universitar de orientare centristă, acesta este perceput drept un candidat ce poate aduna voturi dintr-un larg spectru politic.

La extrema-dreaptă, vicepreşedintele parlamentului, Norbert Hofer, în vârstă de 45 de ani, se prezintă drept exponentul aripii liberale a FPÖ, departe de derapajele care au marcat în 2010 campania colegei sale de partid, Barbara Rosenkranz.

Omul de afaceri independent Richard Lugner completează oferta electorală, el fiind creditat însă cu doar 3% din opţiuni. 

O eliminare a candidaţilor celor două mari partide ar constitui un vot de blam major pentru cancelarul Werner Faymann (SPÖ) şi vicecancelarul Reinhold Mitterlehner (ÖVP), ale căror mandate expiră în 2018.

Redus de obicei la un rol protocolar şi moral, preşedintele Austriei, ales pentru un mandat de şase ani ce poate fi înnoit o singură dată, dispune în realitate de puteri formale extinse: este şeful armatei, numeşte cancelarul şi poate, în anumite circumstanţe, să dizolve parlamentul.