„Ați venit aici să ucideți oameni pentru bani”. Mărturia unui sârb despre experiența în armata rusă

Selver Hrustic, cu indicativul de apel Sârbul, originar Bosnia și Herțegovina, s-a înrolat  în armata rusă în schimbul promisiunii că va scăpa de problemele cu legea în Europa, relatează United24 Media. Autoritățile ruse s-au angajat să-i asigure un avocat după ce va servi în armata rusă. „Sunteți doar oameni care au semnat contracte pentru a ucide alți oameni pentru bani”, a spus mercenarul că a fost mesajul ofițerilor din armata rusă.

„ Anul trecut, am semnat un contract cu Ministerul Apărării de la Moscova”, spune recrutul bosniac din armata rusă, capturat de forțele ucrainene în 2026 în direcția Harkov. În 2019 Hrustic, în vârstă de 35 de ani, care locuia în Zenica, Bosnia și Herțegovina, a decis să călătorească în Germania în căutarea unui loc de muncă. Acolo, a întâmpinat probleme cu guvernul și serviciile de informații, care l-ar fi acuzat de infracțiuni în legătură cu care susține că nu se face vinovat. După ce a fost deportat și a revenit în țară, a lucrat în construcții alături de tatăl său.

Hrustic spune că armata rusă i-a promis asistență juridică în schimbul serviciului în armata rusă: „Au spus: «Știm ofițeri, vii aici pentru această anchetă. Servești aici vreme de șase luni. După aceea, poți să-ți angajezi un avocat și să-ți aperi drepturile.» ”

Cum a ajuns să se înroleze în armata rusă

Hrustic a spus că luat legătura cu mercenarul sârb Dejan Berić. Berić a participat la ocuparea Crimeii și a regiunilor Donețk și Luhansk de către Rusia și acum servește ca lunetist în armata rusă. „Mi-a explicat niște lucruri de bază. A spus: «Acest război nu este simplu, este un război foarte greu. Trebuie să te gândești bine unde mergi». ”

La sosirea la Moscova în septembrie 2025, Hrustic s-a adresat poliției, exprimându-și dorința de a se înrola în armată. Pe 19 septembrie a semnat contractul. A urmat apoi un antrenament de bază la Voronej timp de aproximativ două săptămâni, și altul de o lună în regiunea Luhansk, ocupată temporar, unde a primit instruire în domeniul focului, tacticii, îngrijirii medicale și comunicațiilor.

După ce a finalizat instruirea, Hrustic a avut mai multe roluri, în mare parte ocupându-se de construirea de adăposturi și livrarea de provizii alimentare pe jos: „Da, am mers pe jos. Unii oameni au folosit o motocicletă sau o mașină. [...] E foarte greu. Adică, dronele nu-ți dau pace. Puteau identifica și distruge cu ușurință echipamentul. Când mergi pe jos, e cel mai ușor, dar ai de cărat mult. Poți lua cu tine maximum 20-30 de kilograme.”

Salariul oferit: 210.000 de ruble (2.700 de dolari). În ciuda promisiunilor că nu va fi trimis în roluri de asalt, în decembrie i s-a încredințat sarcina de a avansa prin satele ucrainene, adăpostindu-se în subsoluri timp de mai multe zile.

„Ei te pot pot trimite cu provizii de jumătate de litru de apă pe zi și una sau două cutii mici cu carne”, a spus Hrustic. „Doi bărbați, tu și colegul tău, trebuie să beți jumătate de litru de apă și să mâncați puțin. Unii ies să caute ceva să pună în gură și mor.”

Mulți soldați ruși fac greșeala de a ieși din adăpost spune el. „Dronele îi ucid. E teribil, pe majoritatea, 80% dintre oameni mor în Petropavlivka. Înțelegeți? Nu s-au întors;  acum zac pe câmpuri.”

Capturat de ucraineni

Hrustic a fost în cele din urmă capturat de forțele ucrainene, fapt care i-ar fi putut salva viața, având în vedere pierderile uriașe suferite de ruși: „Tot timpul am fost pe câmpul de luptă”, spune el, descriind experiența sa pe front. „Și s-a întîmplat rapid. Este foarte periculos. Ai o șansă de 10% să supraviețuiești acolo.”

„Armata [rusă] știe că este vorba de agresiune”, adaugă el. „Ei fac propagandă despre apărarea cuiva în Ucraina. Prima mea experiență neplăcută a fost când un ofițer a spus că nu suntem soldați. El a spus: «Sunteți oameni care au semnat contracte pentru a ucide alți oameni pentru bani». Unul dintre ruși a spus: «Dar eu sunt patriot». Ofițerul a răspuns: «Ați venit aici să ucideți oameni pentru bani. Asta e tot».”

Când a fost întrebat ce ar fi făcut diferit dacă nu s-ar fi înrolat în armata rusă, Hrustic a spus: „Aș fi rămas în Bosnia. Nu m-aș fi înrolat în armată. A fost o experiență foarte neplăcută.”.

Soarta lui Hrustic rămâne incertă. Ministerul Apărării din Bosnia și Herțegovina a emis o declarație prin care clarifica faptul că articolul 51 din Legea privind apărarea interzice cetățenilor bosniaci, inclusiv celor cu dublă cetățenie, să servească sau să se antreneze ca recruți în forțele armate străine.