Atentatele de la Paris, un eşec al serviciilor de informaţii franceze care trebuie reformate, potrivit comisiei parlamentare de anchetă

Serviciile de informaţii franceze , care au eşuat în prevenirea acelor atacuri soldate cu 147 de morţi şi peste 500 de răniţi, trebuie reorganizate, se arată în concluziile comisiei de anchetă parlamentare privind atacurile jihadiste care au îndoliat capitala Franţei anul trecut.

Comisia de anchetă parlamentară a audiat 190 de persoane timp de 200 de ore în ultimele 6 luni. Concluziile sunt foarte ferme : « Trebuie clarificat rolul forţelor speciale, trebuie un comandament unic al celor trei forţe în caz de intervenţie. Nu punem în cauză oamenii ci organizarea » scriu autorii raportului care militează pentru o reorganizare a diverselor servicii de informaţii. 

„Ne confruntăm cu un război. Iar militarii noştri sunt trimişi să lupte în bocanci de plumb. Pentru că serviciile noastre de informaţii au eşuat“, a atras atenţia deputatul de centru-dreapta Georges Fenech, preşedintele Comisiei parlamentare care a anchetat circumstanţele producerii atentatelor din 2015.

Membrii Comisiei parlamentare speciale au stabilit că era dificil să fi fost anticipat atacul din sala de concerte Bataclan, situată în Paris, unde teroriştii au omorât 90 de persoane în noiembrie 2015. Deşi o grupare islamistă formulase o ameninţare care viza acest loc în anul 2009, de atunci numele sălii de concerte nu mai fusese depistat în niciun complot terorist.

Însă cei trei terorişti care s-au aruncat în aer la Bataclan erau cunoscuţi de serviciile de informaţii şi au reuşit să profite de problemele sistemului de monitorizare, a constatat Comisia de investigaţie. Unul dintre ei, francezul Samy Amimour, reuşise să se deplaseze în Siria deşi era teoretic sub control judiciar. 

În plus, Abdelhamid Abaaoud, coordonatorul atentatelor, ar fi putut fi arestat la Atena cu câteva luni înainte, au stabilit membrii Comisiei speciale.

Raportul de 1.000 de pagini - care va fi făcut public pe 12 iulie - conţine concluzii extrem de critice despre reforma aplicată în domeniul serviciilor antiteroriste în anul 2008, în timpul Administraţiei preşedintelui Nicolas Sarkozy.

Reformarea serviciilor secrete

Comisia propune crearea unei agenţii naţionale de informaţii pusă direct sub autoritatea primului ministru sau a preşedintelui. O structură inspirată după modelul american al Centrului Naţional Antiterorist (NTC), creat după atacurile din 11 septembrie 2001. 

În prezent, serviciile de informaţii franceze sunt divizate în 6 entităţi diferite, unele sub autoritatea Ministerului de Interne, altele sub cea a Ministerului Apărării, iar altele chiar sub cea a Ministerului Economiei. Participă la ele poliţişti specializaţi, militari sau vameşi. 

Cum era de aşteptat, aceste servicii au comunicat prost între ele întrucât toţi autorii francezi ai atentatelor de anul trecut fuseseră la un moment dat fişaţi, controlaţi, ascultaţi sau încarceraţi din cauza radicalizării lor. Cei doi principali şefi ai serviciilor de informaţii - interne şi externe - au recunoscut dealtfel şi ei în timpul audierilor în faţa comisiei că « atentatele din 2015 au fost un eşec global al serviciilor de informaţii. »

Rezerve în privinţa prelungirii stării de urgenţă

Autorii raportului comisiei parlamentare emit de asemenea rezerve cu privire la măsurile luate după atentate. Starea de urgenţă, decretată după atacurile de la Stade de France, terase şi sala Bataclan, în vigoare şi azi, « a avut un efect iniţial care însă foarte repede a diminuat. » 

Cât priveşte « operaţiunea Sentinelle » care a permis desfăşurarea la un moment dat a 10 mii de soldaţi în Franţa – azi mai sunt încă vreo 7 mii - autorii raportului pun la îndoială « eficacitatea reală a dispozitivului în securizarea teritoriului naţional. » Ei propun deci reducerea progresivă a contingentului « Sentinelle » şi întărirea planului Vigipirate prin recrutarea a două mii de poliţişti şi jandarmi suplimentari, notează RFI.