Arheologii au descoperit un palat papal antic ascuns, reședință a suveranilor înainte de Vatican. Unde se află acesta?
0În inima Romei, în apropierea Bazilicii San Giovanni in Laterano, arheologii italieni au scos la iveală fragmente semnificative ale unei structuri arhitecturale de importanță majoră pentru istoria Bisericii Catolice — ruinele unui palat papal din perioada de dinainte ca Vaticanul să devină sediul oficial al Sfântului Scaun.
Descoperirea a fost făcută în contextul pregătirilor pentru Jubileul din 2025, când autoritățile italiene au demarat lucrări de reamenajare în piața din fața bazilicii. În timpul acestor intervenții, sub nivelul actual al solului, cercetătorii au identificat ziduri masive din piatră vulcanică (tuf), datate între secolele IX și XIII.
Potrivit Ministerului italian al Culturii, aceste structuri făceau parte din complexul cunoscut în trecut sub numele de Patriarchio, reședința oficială a papilor timp de aproape un mileniu, de la începutul secolului al IV-lea până în anul 1309, când papalitatea s-a mutat temporar la Avignon.
Bazilica San Giovanni in Laterano, prima biserică creștină ridicată în Roma imperială
Bazilica San Giovanni in Laterano, prima biserică creștină ridicată în Roma imperială, a fost construită la ordinul împăratului Constantin, imediat după Edictul de la Milano din anul 313, care consfințea legalizarea creștinismului în Imperiul Roman. Clădirile adiacente au fost extinse în Evul Mediu, devenind centrul administrativ și spiritual al Bisericii.
Zidurile descoperite recent ar fi avut, potrivit arheologilor, și un rol de apărare, într-o epocă în care orașul era expus atacurilor sarazinilor — grupuri arabe care efectuau raiduri de coastă în Italia în secolele IX-X — dar și disputelor violente dintre familiile nobiliare romane.
„Construcția acestor structuri masive reflectă o perioadă marcată de instabilitate, în care puterea papală avea nevoie de fortificare fizică pentru a rezista presiunilor externe și conflictelor interne,” arată comunicatul Ministerului Culturii.
Importanța arheologică este dublată de caracterul rar al descoperirii. Este pentru prima dată când se desfășoară săpături de o asemenea amploare în această zonă istorică a orașului, iar rezultatele oferă date noi despre evoluția instituțională și arhitecturală a papalității înainte de stabilirea sa definitivă la Vatican, în 1377, sub pontificatul lui Grigore al XI-lea.
Ministrul culturii, Gennaro Sangiuliano, a salutat descoperirea, numind-o „o mărturie vie a inepuizabilei bogății culturale a Romei” și subliniind că „fiecare piatră scoasă la lumină ne vorbește despre identitatea noastră europeană și creștină”.
Interesul pentru moștenirea papală vine într-un moment de schimbare simbolică: recentul anunț privind alegerea cardinalului american Robert Prevost ca papă — primul pontif de origine nord-americană din istoria Bisericii — a atras atenția opiniei publice internaționale. Prevost, originar din Chicago și format teologic în tradiția augustiniană, este perceput ca o figură echilibrată între conservatorismul doctrinar și nevoia de continuitate pastorală.