Arestarea şi expulzarea unui oficial guvernamental sârb de rang înalt din Kosovo reintensifică tensiunile kosovaro-sârbe

Arestarea şi apoi expulzarea luni unui oficial guvernamental sârb, luni, au provocat o reintensificare a tensiunilor cu Kosovo, în momentul în care Belgradul şi Priştina păreau să reia dialogul, relatează AFP.

Preşedintele kosovar Hashim Thaçi îndeamnă la calm, într-un comunicat publicat luni seara, în care anunţă că Marko Djuric a fost escortat „la un post de frontieră între Kosovo şi Serbia“ cu scopul de a fi expulzat.

Cu puţin înainte de ora 19.00 GMT (22.00, ora României), postul naţional sârb RTS a anunţat întoarcerea acestuia în Serbia.

Preşedintele sârb Aleksandr Vucici, de care Marko Djuric este apropiat, a convocat un consiliu de securitate.

Niciun incident nu a fost semnalat luni seara la Mitroviţa, un oraş situat în nordul Kosovo, împărţit în sectoare - sârb şi albanez -, unde a fost arestat Marko Djuric.

Autorităţile kosovare au avertizat luni că nu au dat autorizaţia să intre pe teritoriul lor mai multor oficiali - între care şi Marko Djuric, însărcinat cu dosarul Kosovo în cadrul Guvernului sârb.

Membri ai forţelor speciale de securitate, purtând cagule şi înarmaţi cu puşti automate, susţinuţi de blindate, au fost desfăşuraţi la frontieră.

ARME ŞI FUMIGENE

Vizitele miniştrilor care vin de la Belgrad în zone în care trăieşte minoritatea sârbă în Kosovo nu sunt excepţionale. Însă ele fac obiectul unor discuţii prealabile între cele două capitale şi primesc aprobarea Priştinei.

Serbia refuză să recunoască independenţa fostei sale provincii albaneze, declarate în 2008. Tutela sa asupra Kosovo rămâne înscrisă în Constituţie.

Iar cei aproximativ 120.000 de etnici sârbi din Kosovo, mai ales cei aproximativ 40.000 din nordul ţării, în zona Mitroviţa, jură credinţa Belgradului.

În pofida absenţei undei verzi a Priştinei, Marko Djuric a intrat pe teritoriul kosovar cu scopul de a participa la o reuniune publică în Mitroviţa-Nord, o reuniune consacrată „dialogului intern“ cu privire la Kosovo, la care Vucici şi-a chemat compatrioţii. În sală a fost instalat un steag sârb.

Înarmaţi, poliţişti kosovari au intrat în sală şi, pentru a-şi croi drum, au dispersat - cu gaze lacrimogene - zeci de locuitori din Mitroviţa care încercau să se opună, a constatat o corespondentă AFP. La finalul acestei intervenţii în forţă, ei l-au ridicat pe Marko Djuric cu forţa, porivit unor imagini.

Nicio violenţă intercomunitară nu a mai avut loc de mai mulţi ani, însă Mitroviţa rămâne un oraş împărţit şi tensionat.

Această situaţie fragilă a fost ilustrată de asasinatul omului politic sârb Oliver Ivanovic, adept al unei poziţii moderate. Ancheta nu a permis încă să se elucideze acest asasinat, şi anume dacă a existat o motivaţie politică sau dacă dacă autorii au fost etnici sârbi sau kosovari albanezi.

Forţe internaţionale sunt staţionate în continuare în ţară, la aproape 20 de ani de la conflictul între forţe sârbe şi separatişti kosovari alabanezi (1998-1999), soldat cu 13.000 de morţi.

TRENUL DISCORDIEI

Acest incident este cel mai grav între cele două părţi, după ce Serbia a trimis către Priştina, în ianuarie 2017, un tren vopsit în culorile sârbe, care urma să ajungă în capitala kosovară. Trenul a fost oprit înainte de frontieră de către Aleksandr Vucici.

Arestarea şi expulzarea lui Marko Djuric are loc în contextul în care Vucici şi Thaçi s-au întâlnit vineri, la Bruxelles, cu scopul de a relansa procesul de normalizare a relaţiilor între Belgrad şi Priştina, aflat într-un punct mort de doi ani.

Hashim Thaçi şi-a exprimat speranţa ca acest incident să nu aibă consecinţe asupra „dialogului între cele două ţări, eforturilor de normalizare, relaţiilor de bună vecinătate şi reconcilieii între Kosovo şi Serbia“.

Bruxellesul a făcut din această normalizare o condiţie în vederea aderării Serbiei la UE. La rândul său, Kosovo speră la o liberalizare a vizelor cetăţenilor săi.

În Serbia, recunoaşterea independenţei Kosovo rămâne tabu, în pofida faptului că preşedintele Aleksandr Vucici îşi îndeamnă concetăţenii la o „dezbatere internă“.

Independenţa Kosovo este recunoscută de aproximativ 115 ţări, dar este respinsă în continuare de Belgrad, cu susţinerea Moscovei.