Anul protestelor în Europa de Est
0Începând din Slovenia, continuând cu Bulgaria şi România şi terminând cu Ucraina, 2013 a adus intrarea statelor est-europene într-o nouă etapă a crizei, marcată de proteste antiguvernamentale.
Corupţia, nivelul scăzut de trai, măsurile de austeritate, pierderea încrederii în clasa politică şi lipsa locurilor de muncă, în special pentru tineri, au scos sute de mii de est-europeni pe străzi în 2013.
Tonul a fost dat de sloveni, ale căror demonstraţii în masă - cele mai ample de la destrămarea Iugoslaviei - din primele luni ale anului au dus la demisia, în martie, a prim-ministrului Janez Jansa şi a guvernului său.
În Bulgaria, primăvara a adus o reizbucnire a protestelor faţă de scumpirea nejustificate a energiei pentru consumatori, manifestaţii care au continuat, într-o formă sau alta, până de curând. Ultima „zvâcnire” a protestatarilor bulgari s-a încheiat luna trecută, când un grup de studenţi au renunţat la protestul de tip „occupy” pe care îl organizaseră în sediul Universităţii de la Sofia.
Toamna a adus proteste de amploare şi în România, reunite între timp sub sloganul „Uniţi Salvăm!”. Factorul declanşator pentru proteste a fost un proiect pentru exploatarea resurselor de aur de la Roşia Montană de compania canadiană Gabriel Resources.
Protestele au continuat pe parcursul anului şi în Ungaria, unde opozanţii Guvernului de la Budapesta şi-au exprimat temerile faţă de ceea ce numesc „autoritarismul tot mai accentuat” al partidului Fidesz, aflat la putere şi condus de premierul Viktor Orban.
Presa internaţională n-a acordat prea multă atenţie protestelor din Bosnia, când manifestanţii i-au blocat în sediul parlamentului pe aleşi până când aceştia au rezolvat o problemă la emiterea cardurilor naţionale de identitate.
Proteste până-n ultima zi de 2013
Iar ucrainenii s-au asigurat că şi în ultima zi din 2013 vor avea loc proteste. Izbucnite la jumătatea lunii noiembrie, protestele antiguvernamentale de la Kiev au fost declanşate de decizia preşedintelui Viktor Ianukovici de a nu semna un acord de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, dictând în loc o consolidare a relaţiilor cu Rusia.
Izbucnirea protestelor în Europa de Est a coincis cu o ascensiune categorică a extremei dreapta în acelaşi spaţiu. Succesul acestor grupări, unele politice, altele fără implicări directe în această sferă, s-a putut observa în Ungaria, Bulgaria, Cehia şi Rusia şi este pus de specialişti pe seama crizei economice, dublată de o criză de încrederii a europenilor faţă de liderii lor, precum şi pe seama efectelor globalizării.
CITEŞTE MAI MULT
Protestele ample din Ucraina sunt o reflexie fidelă a luptei pentru putere dintre oligarhii ucraineni, care au un cuvânt mult mai greu în faţa guvernanţilor de la Kiev.
Kiev, Ucraina. Aproape jumătate de milion de oameni a blocat capitala ucraineană cerând demisia preşedintelui Viktor Ianukovici, a cărui apropiere de Kremlin a stârnit manifestaţii antiguvernamentale care continuă de o săptămână fără întrerupere. Protestatarii au dărâmat monumentul lui Vladimir Lenin din centrul capitalei Kiev, un simbol al trecutului sovietic.
Ion Petrescu, analist militar: Zidul Berlinului s-a mutat la Kiev
Moş Nicolae a reinstituit oficial limba română, între Prut şi Nistru. Şi meritul revine, în întregime, patrioţilor din Chişinău. Astfel, teoria imperială răsăriteană, care propovăduia existenţa "limbii moldoveneşti" a fost spulberată precum Zidul Berlinului. Numai că acesta a renăscut la... Kiev. Generând riscuri printre care se află şi incredibila, dar posibila secesiune a părţii vestice a Ucrainei.
A început vânătoarea de manifestanţi la Kiev
Universitatea din Kiev a fost somată să furnizeze o listă cu numele studenţilor susceptibili de participare la manifestaţii proeuropene şi împotriva puterii, scrie „Ukrainska Pravda“.
Marius Văcărelu, specialist în geopolitică: Ucraina îşi schimbă istoria
De câteva zile, Kievul este din nou pe prima pagină. Este trendy să zici că ai fost măcar o dată în viaţă prin Ucraina, că ştii bine unde este Piaţa Independenţei, să afirmi cu convingere despre divizarea ţării în câteva zone de influenţă şi să aştepţi să vezi cum se termină jocul început pe 29 – 30 noiembrie.
Protestele de la Kiev au mobilizat peste 300.000 de oameni frustraţi că preşedintele ţării, Viktor Ianukovici, a refuzat apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană la summit-ul de la Vilnius. În timp ce Primăria oraşului a fost ocupată de protestatari, Ministerul de Interne a decis să deplaseze în Kiev trupe militare din Crimeea.